Sighetu Marmaţiei s-a înscris în cea de-a treia ediție a competiției Eco-Rom Ambalaje ”Orașul Reciclării” adresată primăriilor municipalităților din România. Timp de 6 luni, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015, 46 de municipii și orașe din țară „se luptă” pentru a dovedi că au cel mai performant sistem de colectare separată a deșeurilor de ambalaje la nivel național.

,,An de an competiția «Orașul Reciclării» s-a dovedit a fi un proiect extrem de util, atât prin rolul educativ, cât și prin factorul competitiv care a mobilizat din ce în ce mai multe autorități locale să se implice în dezvoltarea sistemului de colectare separată pentru populație. Numărul primăriilor înscrise în proiect a crescut cu 60% – de la 20 în 2012, la 46 anul acesta. Eco-Rom Ambalaje susține și investește anual 35% din aportul membrilor săi în parteneriatul cu autoritățile locale pentru ca performanța serviciilor de colectare separată a deșeurilor de ambalaje să crească. Iar proiectul «Orașul Reciclării» este o inițiativă care ne arată că se poate. Mulțumim tuturor primăriilor care ni s-au alăturat în această «luptă» și le urăm mult succes pe parcursul competiției!” a declarat Sorin Cristian Popescu, Director General Eco-Rom Ambalaje.

În data de 02 februarie 2015, de la ora 17:00 coordonatorii județeni ai proiectului Let’s do it în Maramureş organizează preselecții pentru organizatori în cadrul proiectului. Preselecțiile vor avea loc în Centrul de Tineret al DJST Maramureș, strada Culturii, nr 7A.

Invităm la preselecții pe cei care doresc să se implice activ în organizarea Let’s do it în Maramureș, indiferent de vârstă.

„Let’s Do It, România!” face parte din marea echipa „Let’s Do It, World!” care va implica peste 100 de state, la nivel global,în cel mai mare eveniment de voluntariat din istoria omenirii. Estimarile organizatorilor sunt că peste 300 milioane de voluntari vor participa in 2015 la această acţiune. România este ţara cu cel mai mare număr de voluntari mobilizati.

Radarul pădurilor funcționează doar dacă noi îl activăm!
După o perioadă de lobby puternic și lucru direct cu autoritățile pentru introducerea unui sistem de urmărire a lemnului, WWF speră că noul sistem de urmărire a masei lemnoase (cunoscut drept „radarul pădurilor”), introdus prin HG 470/2014 și pus in aplicare din octombrie 2014, va funcționa și va reuși să reducă tăierile ilegale din România.
Cum funcționează? Fiecare transport de lemn primește automat un cod unic generat de un server central și astfel devine verificabil inclusiv prin apeluri la 112, în timp real.
Beneficiarul lemnului nu se poate înregistra cu transportul dacă nu verifică acest cod unic și deci proveniența legală a lemnului.

Zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului a obținut statutul de destinație de ecoturism în iulie 2014, iar pe 7 octombrie, la Brașov, a primit și distincția oficială din partea Autorității Naționale pentru Turism, în cadrul Adunării Generale a Comisiei Europene pentru Turism. Cu ocazia aceasta, WWF-România lansează la nivel național și internațional website-ul oficial al destinației, www.ecomaramures.com, care oferă informații practice și recomandări de călătorie, de natură să ghideze și să ușureze experiența de vizitare.

Website-ul este rezultatul unui efort de documentare de câteva luni de zile și una dintre componentele importante ale inițiativei de dezvoltare a destinației ecoturistice pentru care organizația a lucrat împreună cu parteneri de nădejde din zonă, precum biroul județean de informare turistică MaramureșInfoturism, Asociația Ecologic sau Centrul de Ecologie și Turism Maramureș. Pagina web scoate la iveală valorile naturale și patrimoniul cultural remarcabile care au adus zonei statutul greu de dobândit de destinație ecoturistică și oferă idei de petrecere a timpului, recomandări de cazare și de luat masa, precum și informații privind accesul în zonă. De asemenea, site-ul prezintă cauza de conservare a patrimoniului care stă la baza inițiativei de dezvoltare ecoturistică și principalele activități desfășurate de WWF și organizațiile partenere pentru a împiedica degradarea sau distrugerea acestuia.

Tăul Negru este o mlaștină oligotrofă, o turbărie situată în nordul Carpaților Orientali, pe substrat de andezite piroxenice, pe versantul sudic al Munților Lăpușului, la altitudinea de 1040 metri într-un peisaj al pădurilor de amestec dominate de fag cu ceva molid, în zona de obârșie a unui pârâu ce curge spre valea Pleșca, afluent de stânga a văii Strâmbului. Turbăria este bombată, zona centrală este cu 1,8-3 metri mai înaltă decât periferia: există aici un important depozit de turbă, iar în zona centrală se află un ochi de apă de formă cvasi-triunghiulară – romboidală, cu suprafața de circa 33 metri pătrați și adâncime de circa 1,5 metri. Apa are culoare negricoasă, din cauza tanaților solubilizați din masa de turbă. Turbăria este orientată pe direcția sud-vest – nord-est și se extinde pe circa 200 metri, având mai multe etaje, dintre care 3 sunt mai bine definite; apa este situată pe etajul de sus, care are o formă oarecum circulară, etajele de mai jos sunt mai alungite pe vale. Vegetația de turbărie de aici este reprezentată de specii de mușchi (Sphagnum sp., Polytrichum sp.), bumbăcariță (Eriophorum vaginatum, E. angustifolium), specii de rogoz (Carex pauciflora, C. rostrata, C. canescens, C. biharica), țăpoșică (Nardus stricta), afin (Vaccinium uliginosum, V. oxycoccus ssp. microcarpum, V. vitis-idaea), planta carnivoră roua cerului (Drosera rotundifolia), șamd. În documentația care a stat la baza includerii ariei între cele menționate în Legea 5/2000, la aspecte climatologice se menționează temperatura medie anuală de +6,5 grade C și precipitații de 1.075 mm/mp/an; ca bibliografie pentru aria protejată este dată: Gh. Coldea, Munții Rodnei – Studiu geobotanic, Ed. Academiei Române, 1990, pg. 168-169.