logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


IMPORTANTE
Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş? PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Duminică, 22 Aprilie 2018 08:44

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.

   În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urbane. Pe de altă parte, da, ştiu o mulţime de orăşeni cu vechime care se comportă oribil, nu au cei şapte ani de acasă şi fac oraşul de râs, însă ei reprezintă mahalaua şi nu centrul...
   Deci, ce reprezintă Sighetul? Acesta este un oraş cu o istorie bogată, din care însă au mai rămas puţine vestigii doveditoare, în care inima istorică a a rămas una realmente urbană, el fiind, până destul de recent, un oraş adevărat, locuit de către cetăţeni cu mentalităţi europene.  
   În acelaşi timp, trebuie conştientizat că localitatea a avut periferii rurale încă din vremurile de demult, acolo unde ţăranii cultivau pământul şi creşteau animalele necesare oraşului, fenomen care a persistat până azi, ceea ce este foarte bine!, urbea fiind în plus înconjurată de sate – adevărate bastioane ale ruralului, reprezentând inima celei mai tradiţionale regiuni a Europei.
   Într-adevăr, într-un asemenea context geo-social, identitatea aşezării poate crea confuzii.

Ultima actualizare Duminică, 22 Aprilie 2018 14:12
Citeşte mai mult...
 
De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Sâmbătă, 25 Iunie 2016 18:15

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României.
Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate:
-Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitorii comunei.
-Comuna Peştera, jud. Constanţa: apă, asfalt, canalizare peste tot, internet wireless gratuit pentru toţi.
-Oraşul Sebeş, jud. Alba: 27 mii locuitori, 1300 firme (peste 1,3 md. Euro investiţii), încasări anuale din taxe la bugetul local: 9 mil. euro, şomajul practic zero.
-Comuna Romuli, jud. Bistriţa-Năsăud: 90 % din străzi asfaltate şi racordată la apă-canal; bazin de înot şi piscină pentru copii, ambele cu apă încălzită şi nocturnă, plus un teren multifuncţional de sport, amenajate de către primărie cu bani foarte puţini (cca 120 mii euro!).
Ultima actualizare Sâmbătă, 25 Iunie 2016 18:25
Citeşte mai mult...
 
La Mulţi Ani, Sighet ! PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Duminică, 15 Mai 2016 15:15

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.

 Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Robert.

Citeşte mai mult...
 
1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918. PDF Imprimare Email
Marţi, 01 Decembrie 2015 10:18
I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dunăre.
Citeşte mai mult...
 
EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Miercuri, 21 Octombrie 2015 10:21

 

Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.

 

La peste doi ani de la acel articol, am simțit nevoia să scriu un nou editorial pe același subiect. Înainte de a începe să citiți următoarele rânduri, vreau să fac specificarea pentru acei dintre dumneavoatră care au urmărit activitatea site-ului Sighet-online.ro în cei 7 ani de existență, că nu sunt gazetar, așa cum niciunul dintre membrii echipei nu are pregătire jurnalistică, că noi ne-am dedicat acestui site în timpul liber, însă am fost independenți de orice interes politic sau jocuri de culise. Am scris de fiecare dată ceea ce am simțit, iar aceasta a fost cea mai mare satisfacție a noastră și, totodată, cel mai mare câștig al nostru.

 

Privesc acum Sighetul, îi privesc și pe cei aleși de către sigheteni, și chiar am multe dezamăgiri.

Ultima actualizare Miercuri, 21 Octombrie 2015 14:40
Citeşte mai mult...
 
Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris) PDF Imprimare Email
Scris de Ion Maris   
Miercuri, 30 Septembrie 2015 20:20

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni.

Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi ani cu profesorul meu, care locuieşte de o bună perioadă de timp în Statele Unite ale Americii, mi-a prilejuit – printre altele - şi schimbul de informaţii care-l priveau pe tânărul Ciprian. Am devenit foarte curios aflând că Ciprian lucrează la Secretariatul General al Parlamentului European (Luxemburg), iar discuţiile amicale ulterioare cu acesta au „condus” la un interviu care demonstrează – dacă mai era nevoie – că avem mulţi sigheteni profesionişti, bine poziţionaţi şi apreciaţi în diverse job-uri din Europa sau din cele mai îndepărtate colţuri de lume.

Ultima actualizare Miercuri, 30 Septembrie 2015 20:29
Citeşte mai mult...
 
Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic) PDF Imprimare Email
Scris de Antonia Luiza Zavalic   
Marţi, 29 Septembrie 2015 09:51

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu.

În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ordonate în spaţiu şi timp. A fi o fiinţă umană, înseamnă a fi un agent intenţionat, care are atât motive pentru acţiunile care le întreprinde cât şi argumente pentru acţiunile sale (chiar dacă minte în legătură cu aceste motivaţii). Nu putem privi acţiunea, în afara timpului sau spaţiului în care se desfăşoară. De asemenea dacă dorim să înțelegem un om, nu-l putem separa de contextul fizic și social deoarece individul poartă în el universul în care trăiește.

Ultima actualizare Marţi, 29 Septembrie 2015 20:46
Citeşte mai mult...
 
Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Miercuri, 12 August 2015 12:33

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă...

De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt?

Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa. Reşedinţa Voievodatului de Jos era Ia Sarasău şi avea ca titular pe Solovăstru, pomenit la 1345... Centrul Voievodatului de Sus era Cuhea, unde rezida Voievodul Ştefan, amintit în 1326” („Istoria Maramureşului”, 1940, pag. 36-37).

Ultima actualizare Miercuri, 12 August 2015 12:46
Citeşte mai mult...
 
Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Luni, 20 Iulie 2015 12:24

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.
    Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura. 
    Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul are valoarea de 6,5) şi multe replici, cu precădere în zona Sighetul Marmaţiei-Săpânţa, dar şi în aria Poienile de sub Munte-Vişeu de Sus-Borşa.
 
    Pentru cei interesaţi, iată lista celor mai importante seisme de care am aflat până acum:
Citeşte mai mult...
 
Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi) PDF Imprimare Email
Scris de Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi   
Miercuri, 17 Iunie 2015 08:40

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui.

Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei?

Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căutând comparații cu personaje similare.

Nu în ultimul rând se cuvine a fi ridicată întrebarea legată de modul în care un personaj exterior spațiului geographic analizat a reușit să-i cucerească pe locuitorii Maramureșului istoric, altminteri foarte conservatori din acest punct de vedere, în așa fel încât a devenit eroul cunoscut ca aparținând Maramureșului.

Ultima actualizare Miercuri, 17 Iunie 2015 10:04
Citeşte mai mult...
 
Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Joi, 11 Iunie 2015 21:08

Ansamblul "Mara" la Dijon, în anul 1976

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.
 
    Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni. 
    „Băimărenii” au ca palmares, în afara concertelor de pe mari scene ale lumii, o serie de premii internaţionale de prestigiu: locul 2 la Festivalul din Palma de Mallorca -Spania în 1993, medalia de aur la Festivalul Păcii de la Belgrad - Iugoslavia în 1995, locurile 3 și 2 la Palma de Mallorca în 2003 și 2005, locul 1 la Festivalul de la Agrigento - Italia în anul 2007 precum şi Marele Premiu și trofeul „Templul de Aur”, obținute tot la Agrigento în 2014.  
Ultima actualizare Vineri, 12 Iunie 2015 07:31
Citeşte mai mult...
 
Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Miercuri, 27 Mai 2015 20:43

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința textului, calitatea în ceea ce privește perceperea/ descrierea contextului general, suprapunerea datelor din text peste cele cunoscute despre realitățile geografice din teren șamd.

Citeşte mai mult...
 
Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Luni, 25 Mai 2015 15:28

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte bine ursul – care este la el acasă. La fel acasă este lupul, râsul, mistreții, cerbii șamd. Poate simți ce înseamnă deplina libertate, dacă ai norocul să vezi săgetând prin aer șoimii călători; aceste păsări cuibăresc uneori pe uriașii pereți de stâncă ai Crestei. Cel mai frumos este când razele Soarelui Care Apune aduc o lumină portocalie-roșiatică, astfel încât stâncile și pădurea arată miraculos pentru 2 minute, înainte de instalarea întunericului. Dar o senzație aparte poate să dea și lumina palidă a Lunii, aptă de a profila forma zimțată a colosului de stâncă; în nopți liniștite poți asculta țipetele bufnițelor și dacă ai noroc poate auzi și lupii. De neuitat senzația. Cândva în urmă cu 2-3 decenii era obișnuit ca tinerii să petreacă câteva zile și nopți cu cortul în zonă; era o bună ocazie de a percepe mai bine realitățile naturale în toată splendoarea și duritatea lor, dramatismul unei furtuni în noapte, când fulgerele trosnesc năprasnic arborii și stâncile înălțimilor… un moment când ifosele și șmecheriile nefondate din tine se mai temperează un pic, poate. Măcar pentru o vreme.

Citeşte mai mult...
 
Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Miercuri, 13 Mai 2015 07:44

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea s-a discutat enorm despre primele două entități, despre milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal, despre defrișări în arii protejate, despre sute de camioane care zilnic se adună la poarta fabricii de cherestea, despre șantaj al Guvernului practicat de “ambasada care trebuie” și controlare a stafiei-președintelui-din-umbră; dar cumva a fost uitată a 3-a dintre ele – societate civilă. Cu toate că și ea este parte din schema asta diabolică… doar că este moartă, muribundă, jalnică. De ce oare este așa?
Citeşte mai mult...
 
Interviu cu campionul naţional la ciclism Alex Ciocan PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Marţi, 05 Mai 2015 18:03

Domnule Ciocan, iată că acum, la finalul turului pe bicicletă pe care l-aţi făcut împreună cu ASR Principele Nicolae şi cu alte persoane din anturajul regal, putem să stăm, în sfârşit, puţin de vorbă.

1.Cum a fost cursa? Nu mă gândesc că dumneavoastră aţi fi avut momente de oboseală pe parcurs. Dar la Principele Nicolae sau la celelalte persoane care v-au insoţit s-a putut observa vreun moment intenţia de a abandona?

Ultima actualizare Joi, 07 Mai 2015 21:38
Citeşte mai mult...
 
7 ani de Sighet Online (editorial) PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Luni, 04 Mai 2015 23:00

Portalul de știri wwww.sighet-online.ro a  împlinit şapte ani. Erau vremuri când de la 7 ani se mergea la şcoală. Acum, nu se mai ştie când se termină joaca şi începe şcoala. Dar nu despre evoluţia (?) învăţământului românesc am de gând să scriu azi, când cifra 7 ni se relevă  altfel  la aniversarea care nu-i numai a echipei sighetonline. E aniversarea tuturor celor care ne citesc şi ne aşteaptă zilnic cu noi informaţii şi noi articole.
 
Poate e un moment bun să ne aducem aminte că sunt 7 păcate de moarte: avariţia, invidia, mânia, aroganţa, desfrâul, beţia, lenea. Cel puţin aşa scrie pe ro.wikipedia.org   şi sunt tot atâtea ( adică 7) posibilităţi să vedem dacă unul dintre aceste păcate (sau mai bine să le spunem defecte) se potrivesc sau nu echipei  sighetonline.
Ultima actualizare Marţi, 05 Mai 2015 16:30
Citeşte mai mult...
 
Viaţa la periferie (articol de Ion Mariș) PDF Imprimare Email
Scris de Ion Mariș   
Vineri, 10 Aprilie 2015 13:20

Nu ştiu de ce, dar parcurgând îngusta alee din anostul cartier sighetean, mă gândesc la un vers al unui poet român al secolului trecut, adoptat de Belgia, pe care-l parafrazez în tonul zilelor noastre: „Oraşul nostru astăzi mai gri e ca oricând”.
Merg pe lângă blocurile gri însoţit de un „mic” vagabond al zonei. „Aici stau. Şase ne înghesuim aici în fiecare zi” îmi spune pe nerăsuflate şi întinde arătătorul spre paralelipipedul construit din prefabricate prin anii ”75. 
„Nu ştiu cine-i tata, nici nu mă-ntere, mama zice c-o fugit afară”. Ne mişcăm rapid, nimic nu pare anormal cu noi şi totuşi eu merg alături de un potenţial infractor. „Am furat de unde am putut. Mai am patru fraţi mai mici care mor de foame.”
„Mergi la şcoală?” îl întreb eu pe Adi, aşa, într-o doară.
„Unde dracu să mă duc? N-am cum, mama mă obligă să fac rost de bani şi de produse. Tătă ziua îs pe stradă.”
„Dar ea, nu face nimic?”... încerc eu.
„Mă bate, bea şi mă trimite la cerşit”. Râde zgomotos, strident. „Ce dracu să fac?... aş mere la muncă afară, da’ n-am numa 11 ani.”
Ultima actualizare Vineri, 10 Aprilie 2015 17:06
Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 1 of 13

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


Ultimele anunturi

Linkuri

Parteneri

.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact