logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


IMPORTANTE
Viaţa la periferie (articol de Ion Mariș) PDF Imprimare Email
Scris de Ion Mariș   
Vineri, 10 Aprilie 2015 13:20

Nu ştiu de ce, dar parcurgând îngusta alee din anostul cartier sighetean, mă gândesc la un vers al unui poet român al secolului trecut, adoptat de Belgia, pe care-l parafrazez în tonul zilelor noastre: „Oraşul nostru astăzi mai gri e ca oricând”.
Merg pe lângă blocurile gri însoţit de un „mic” vagabond al zonei. „Aici stau. Şase ne înghesuim aici în fiecare zi” îmi spune pe nerăsuflate şi întinde arătătorul spre paralelipipedul construit din prefabricate prin anii ”75. 
„Nu ştiu cine-i tata, nici nu mă-ntere, mama zice c-o fugit afară”. Ne mişcăm rapid, nimic nu pare anormal cu noi şi totuşi eu merg alături de un potenţial infractor. „Am furat de unde am putut. Mai am patru fraţi mai mici care mor de foame.”
„Mergi la şcoală?” îl întreb eu pe Adi, aşa, într-o doară.
„Unde dracu să mă duc? N-am cum, mama mă obligă să fac rost de bani şi de produse. Tătă ziua îs pe stradă.”
„Dar ea, nu face nimic?”... încerc eu.
„Mă bate, bea şi mă trimite la cerşit”. Râde zgomotos, strident. „Ce dracu să fac?... aş mere la muncă afară, da’ n-am numa 11 ani.”
Ultima actualizare Vineri, 10 Aprilie 2015 17:06
Citeşte mai mult...
 
Situl Natura 2000 SPA Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Miercuri, 08 Aprilie 2015 16:20

Situl Natura 2000 Munții Gutâi ROSPA0134 este situat în regiunea biogeografică alpină și în cea continentală, în zona vulcanică a Carpaților Orientali, mai exact în Munții Gutâi și Munții Igniș. Suprafața sitului este de 28.406 hectare, cuprinse altitudinal între 289 și 1428 metri, cu o medie altitudinală de 894 metri. Coordonatele din Formularul Standard sunt N 47º 48′ 25” E 23º 45′ 21”; teritoriul sitului are următoarele mari categorii de habitate: păduri de foioase 51%, păduri de conifere 4%, păduri de amestec 6%, habitate de păduri (păduri în tranziție) 12%, pajiști naturale, stepe 23%, pășuni 4%.

În Formularul Standard se arată: “Situl se încadrează în regiunea biogeografica continentală și alpină, cuprinzând Munții Gutâi. Extremitatea vestică a sitului este mărginită de valea Pârâului Firiza, la nord de terenurile agricole din vecinătatea localității Săpânța, la nord-est localitatea Sighetu-Marmației, la est localitățile Mara și Desești iar în extremitatea sudică localitatea Cavnic. Cuprinde în principal zone forestiere și importante zone de pajiște.” O inadvertență este că în Formularul Standard se menționează doar Munții Gutâi, deși mare parte a sitului se extinde peste Munții Igniș, care nu sunt menționați aici. Ar trebui să fie modificată denumirea sitului, să devină Munții Gutâi și Munții Igniș, pentru a avea o adecvare la realitatea geografică a teritoriului pe care îl include.

Citeşte mai mult...
 
VIDEO: Englezoaica din Hoteni (documentar) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Duminică, 05 Aprilie 2015 14:06

Urmăriţi un film documentar despre Lucy Castle, o tânără muziciană din Marea Britanie, care a venit în anii 1990 în Maramureş pentru a-şi pregăti teza de doctorat şi a ajuns să se mărite cu un simplu sătean din Hoteni, într-un mariaj controversat şi, pare-se, nu foarte fericit.
 
 
 Pentru vizualizarea documentarului, daţi click AICI.
Ultima actualizare Duminică, 05 Aprilie 2015 14:28
Citeşte mai mult...
 
Rozătoarele din Maramureș (Autor: dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Duminică, 05 Aprilie 2015 07:35

Poți admira zorii de zi cu șuierăturile marmotelor prin ceva căldare glaciară în zona înaltă a Munților Rodnei, undeva nu departe de Borșa; la momentul când răsare soarele de vară, animalele au ieșit din vizuinile subterane și stau pe stâncile acoperite cu pete de licheni; puii de marmotă se joacă în iarbă – destul de idilic, ai putea zice. Îți poți închipui familia de castorii care doboară copaci și împreună își construiesc ceva baraj pe un braț lateral al Tisei, undeva la Sarasău… pe un curs de apă mărginit de păduri de luncă și desișuri/ tufărișuri; își transformă mediul de viață, își creează condițiile care le sunt favorabile. Pârși nevăzuți umblă noaptea prin păduri, tufărișuri și livezi bătrâne: pârșul mare, pârșul de alun, pârșul cu coada stufoasă. Îți imaginezi șoarecele pitic cum își face cuiburi globulare pe vegetația din preajma apelor. Există din Maramureș date despre 22 de specii de rozătoare, mai mari sau mai mici, fiecare cu stilul lui de viață, cu nevoile de mediu caracteristice fiecărei specii în parte, cu aspecte cunoscute, necunoscute și nebănuite ale existenței lor. Cam ce știm despre ele? Și ce am putea afla? Ar putea să ne aducă ceva fericire un astfel de tip de cunoaștere a Naturalului?

Ultima actualizare Duminică, 05 Aprilie 2015 07:43
Citeşte mai mult...
 
Nesfârşita moarte a domnului Lăzărescu (Autor: Ion Mariș) PDF Imprimare Email
Scris de Ion Mariș   
Sâmbătă, 14 Martie 2015 16:04

Domnul Lăzărescu a murit. Domnul Lăzărescu moare şi azi.

Poate şi Jurământul lui Hippocrate începe să moară azi.

 

Societatea românească – din păcate – nu se transformă în bine, nu devine mai bună prin evoluţie firească, naturală. Societatea noastră devine pe zi ce trece mai impură, mai viciată, mai plină de noxele “libertăţii”, ignorând orice fel de obligaţii civice. La ce să ne aşteptăm de la un popor semi-analfabet, de la “modele” moderne fără conţinut, găunoase, lipsite de conştiinţă şi respect? Oamenii devin scalvii perfecţi ai banilor obţinuţi rapid, cu muncă puţină sau fraudulos.

Citeşte mai mult...
 
Dragoste si razboi de Dragobete (editorial de Doru Atomei) PDF Imprimare Email
Scris de Doru Atomei   
Marţi, 24 Februarie 2015 16:00

Nu prea stiu cum sa incep, dar stiu ca de dimineata ma tot roade o stare ciudata. E sfarsitul iernii dar nu e nici inceputul primaverii, e o perioada tare confuzanta, cumva intre lumi, intre anotimpuri, intre evenimente. Nimic nu e cert si totusi totul continua, nici nu moare nici nu traieste, pulseaza dar parca in reluare, desi parca ceva mocneste, undeva, in zare. Nimic nu e sigur si totusi ne incurajam ca se putea si mai rau. Ca si cu vremea de afara: nici zapada din belsug, nici caldura relaxanta. E ca si cum ai scoate capul din barlog sau te-ai adaposti la loc, dar stand de sase, si, in functie de evolutie, te cufunzi complet sau iesi si-o tai in alta parte. Eventual unde vezi cu ochii. Daca as alege varianta a doua, unde as fugi cu ochii, chiar ca am o problema: nu stiu unde!
 
Vorbeam zilele trecute cu cativa prieteni de ale cotidianului intamplari si am fost intrebat: tu pleci din tara cand incepe razboiul? Mda, o intrebare pe cat de directa, pe atat de fara raspuns in acel moment. Si cred ca nici acum nu am un raspuns. Dar cum suna intrebarea, foarte directionat, fara cale de dialog, de vreo solutionare pasnica; adica razboiul privit bydefault.
Ultima actualizare Joi, 26 Februarie 2015 19:40
Citeşte mai mult...
 
Cum este corect : moroşan sau maramureşean? (articol de Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Duminică, 15 Februarie 2015 19:35

Mai mulţi români maramureşeni de formaţie intelectuală (cu toţii originari de pe Iza şi Vişeu şi acest lucru s-ar putea să nu fie o simplă coincidenţă !), fiecare separat unul de celălalt, mi-au reproşat în mod direct că termenul moroşan, pe care obişnuiesc să-l utilizez pentru a-i denumi pe locuitorii Ţării Maramureşului, ar fi de origine maghiară şi nu românească, cuvântul corect fiind, conform spuselor acestora, cel de maramureşean!
 
    Lor, şi tuturor celorlalţi care susţin această idee, le propun următoarele argumente:
Citeşte mai mult...
 
Cum este corect : moroşan sau maramureşean? (articol de Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Duminică, 15 Februarie 2015 19:35

Mai mulţi români maramureşeni de formaţie intelectuală (cu toţii originari de pe Iza şi Vişeu şi acest lucru s-ar putea să nu fie o simplă coincidenţă !), fiecare separat unul de celălalt, mi-au reproşat în mod direct că termenul moroşan, pe care obişnuiesc să-l utilizez pentru a-i denumi pe locuitorii Ţării Maramureşului, ar fi de origine maghiară şi nu românească, cuvântul corect fiind, conform spuselor acestora, cel de maramureşean!
 
    Lor, şi tuturor celorlalţi care susţin această idee, le propun următoarele argumente:
Citeşte mai mult...
 
Prezent şi viitor în Maramureșul turistic și tradiţional (Autor: Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Sâmbătă, 17 Ianuarie 2015 15:27

   Dacă tradițiile vor dispărea, în Maramureș nu vor mai rămâne decât munții, Mocănița de pe Vaser, Muzeul Satului Maramureșean și Memorialul de la Sighet, bisericile de lemn și Cimitirul Vesel... 

               Cu toate că 2014 a adus Maramureșului mai multe rele decât bune, referitor strict la promovarea turismului, anul trecut a fost, totuși, unul dintre cei mai reușiți.
                  Astfel, Maramureșul a fost inclus în Topul 20 al celor mai frumoase destinații, recomandate de către National Geographic Traveler pentru a fi vizitate în 2015. Apoi, România a fost nominalizată de site-ul Lonely Planet în Top 10 destinații accesibile pentru anul curent. E adevărat, ultimul top nu face referire în mod expres la Maramureș, dar, toți cei care consultă LP află că regiunea trebuie neaparat vizitată. În alt registru, Comisia Europeană a avizat două destinații ecoturistice românești, una fiind Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, evitându-se astfel distrugerea ecosistemelor de aici, prin construirea de microhidroncentrale. 
                  Anul trecut a adus pentru Maramureș și un mare premiu foto: o imagine realizată în Sârbi de către Roberto Fiore, a obținut o mențiune specială la National Geographic Photo Contest, o altă poză cu Mocănița, realizată de Daniel Andreica, fiind selectată de CNN în Top 25 Travel Photos pe 2014. În Maramureș a fost turnat un episod dintr-o nouă serie, ce urmează a fi difuzată în curând pe Travel Channel. Și tot aici au fost organizate mai multe tabere foto, cum ar fi cea a Școlii Toscane de Fotografie (TWP), lector fiind renumita artistă Rena Effendi, cea care a impus pe plan mondial Maramureșul ca destinație fotografică. 
Ultima actualizare Sâmbătă, 17 Ianuarie 2015 17:42
Citeşte mai mult...
 
Obiceiuri – Maramureș – Decembrie 2014 (Autor dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Duminică, 04 Ianuarie 2015 19:19

În urmă cu un an, am postat pe blog o serie de câteva sute de imagini create la diferite ediții ale Festivalului de Obiceiuri Laice de Iarnă de la Sighet. A mai ieși la câte o nouă ediție este oarecum redundant, cu toate că întotdeauna există ceva mică speranță să faci niște imagini mai spectaculoase decât cele realizate în trecut. Sau, ceva complementar. Azi nu a fost zăpadă… și nici nu ningea, ceea ce din start a fost un neajuns mare pentru a face fotografii reprezentative cu un “festival de iarnă”. Se puteau face eventual câteva detalii, niște portrete umane mai interesante: a alege câte o față umană mai umană… câte o ființă mai puțin blazată sau plictisită, câte un moment mai special, o privire, un zâmbet, o senzație… cam atât se poate spera. De nici nu ieși din casă chiar dacă ești în Sighet la momentul evenimentului respectiv… este evident că din start ai abandonat subiectul. Așadar, oricât de aberante ar fi condițiile de moment, a ieși și a face ceva fotografiere pare un comportament destul de adecvat. Desigur, de la intenție la reușită notabilă… este o cale lungă. Dacă nu se creează acea emulație… acea dorință de a întrece ceea ce s-a făcut până atunci… deoarece vezi că nu sunt date condițiile… sau pentru că nu ai dispoziția necesară… atunci nici pe atât nu se poate spera să se facă ceva super-tare. Și, te poți întreba, dacă nu ai cum să faci ceva care chiar să conteze, de ce ai sta să pierzi vremea… să privești oarecum lipsit de interes un eveniment care nu are potențialul să îți capteze realmente atenția? Bune întrebări…

Citeşte mai mult...
 
Nişa de oportunitate: diaspora (Articol de Ion Maris) PDF Imprimare Email
Scris de Ion Maris   
Miercuri, 17 Decembrie 2014 19:40

Se petrec, periodic, lucruri remarcabile, în evoluţia şi derularea istoriei fiecărui popor.
Şi naţiunile probabil parcurg toate etapele din ciclul de viaţă clasic ce poate fi adoptat şi adaptat simbolic pentru orice lucru, produs.
Există “aşteptare” - lansare, creştere, maturitate şi implicit... declin. Orice fenomen, relaţie, obiect etc se supune – în linii generale - acestei legi. Pare o lege simplă, prea uşor de înţeles şi chiar... virală.
La fel şi viaţa, sentimentele şi speranţele noastre, sunt ancorate în legi, mai mult sau mai puţin ştiinţifice, care încearcă să expliciteze itinerariul tuturor “fenomenelor” ce se petrec în interiorul universului individual sau comun.
În ultimii ani, fără niciun gând strategic, am încercat să ofer, prin interviurile pe care le-am luat sighetenilor plecaţi aiurea, în lumea largă, crâmpeie din poveştile de succes ale concetăţenilor mei. Sunt oameni valoroşi, oameni speciali, ce au parcurs acele etape distincte, mai mult sau mai puţin comparabile, de nesiguranţă - aşteptare, creştere, maturizare, uneori disperare – declin şi reluarea ciclului din nou şi din nou în zone, ţări, locaţii distincte... Sunt ai noştri, pe care îi iubim, îi invidiem sau îi compătimim, îi revedem cu plăcere şi îi căutăm uneori, când necazurile sau durerile o cer.
Citeşte mai mult...
 
Succes, Eșec și Mitul lui SISIF (Articol de Antonia Zavalic) PDF Imprimare Email
Scris de Antonia Luiza Zavalic   
Miercuri, 17 Decembrie 2014 19:32

“Se întâmplă ca decorurile să se prăbuşească. Trezire, tramvai, patru ore de birou sau de uzină, masă, tramvai, pa­ tru ore de muncă, masă, somn şi luni, marţi, miercuri, joi, vi­ neri, sâmbătă în acelaşi ritm — iată un drum pe care îl urmăm cu uşurinţă aproape tot timpul. Dar într-o zi ne po­ menim întrebându-ne „pentru ce?”

 
Intro: Acest text este un soi de work in progress, de aceea n-am reușit decât să-l încep; în fiecare zi aș putea adăuga câte ceva: o idee, o impresie, o frustrare, un gând care să merite sau.... nu. 
Nu mi-am propus să ofer definiții sau cercetări în ceea ce privește succesul și/sau eșecul. Rândurile care urmeză nu reprezintă decât viziunea mea personală, deci nu aștept ca cititorul să fie de acord cu ceea ce cred (și am încercat să coagulez sub gluga acestor cuvinte).
Ultima actualizare Miercuri, 17 Decembrie 2014 20:29
Citeşte mai mult...
 
Filantropia intelectuală (autor dr. Peter Lengyel) PDF Imprimare Email
Scris de dr. Peter Lengyel   
Sâmbătă, 13 Decembrie 2014 19:02

Oare cum se raportau cei mai geniali și mai creativi oameni la societatea și la civilizația umană? Era oare creativitatea o nevoie personală a lor, indiferent de tot restul, sau simțeau ca scop al acestei activități nevoia de a contribui cumva la fericirea umană prin rezultatele potențiale? Sau, au combinat aceste două aspecte la un mod variat?

Pentru o existență demnă de un intelect uman, evident că vietatea are nevoie de satisfacerea nevoilor sale de bază la un mod cât de cât rezonabil, iar apoi ar urma ceea ce cu adevărat contează pentru o astfel de ființă… intelectualizată. A oferi comunității ceea ce ai cel mai de preț – teoretic ar trebui să fie miza existenței oricărui om – mai cu seamă dacă nu este din categoria celor care nu cuvântă; un fel de compensare a privilegiului de a trăi în societatea umană, așa cum este ea, cu bune și cu rele, dar oricum mult mai multe bune.

Ultima actualizare Duminică, 14 Decembrie 2014 18:58
Citeşte mai mult...
 
Va ajunge vreodată Festivalul de Datini de Iarnă de la Sighetul Marmației un eveniment de talie internaţională? (Autor Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Miercuri, 03 Decembrie 2014 15:24

Se apropie Festivalul de Datini de la Sighet, eveniment ce ar trebui să fie emblematic pentru nordul Transilvaniei și care ar putea reprezenta cel mai important moment anual de glorie pentru municipiu.
    Din păcate însă, nu prea este cazul... La pachet împreună cu concerte folk, pop sau rock (care cheltuie an de an grosul resurselor alocate), acesta a ajuns azi să facă concurență cu  manifestări precum cea din Negreşti-Oaş (cu invitaţi din străinătate şi mai multe judeţe din ţară), Târgu Lăpuş (cu o mie de colindători sosiţi doar din satele vecine) ori Suceava (cu 10 mii de spectatori şi 700 de performeri la ultima ediție), care sunt și mult mai bine mediatizate.
    Până în 1989, Sighetul a găzduit unicul festival de Crăciun din ţară, astfel că toată lumea venea aici, oraşul gemând de lume. Podiumul a fost pierdut odată cu libertatea, an de an apărând tot mai multe festivaluri similare, uneori chiar în câte 2, 3 sau 5 localităţi din acelaşi judeţ.

Citeşte mai mult...
 
De ziua Dumneavoastră, Doamnă! (articol de Horia Picu) PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Duminică, 30 Noiembrie 2014 11:30
 
Alt 1Decembrie, altă sărbătoare naţională în care mergem la simpozioane istorice şi plecăm de-acolo cu patriotismul revigorat pentru încă un an. Un an şi apoi alt an, şi tot aşa. Se va cânta, se va dansa în hore înfrăţite şi vom vedea multe steaguri tricolore fluturând.
E momentul aniversar al ţării şi pentru că e prea mare ca să-i sărutăm mâna sau obrazul care e uneori verde ca pădurile care au fost, alteori maroniu spre negru ca pământul fertil rămas nelucrat (doar în acest an, să ştiţi!), alteori galben ca grâul copt sau ca pământul nehidratat. Putem să ne uităm în ochii albaştri ca cerul senin ai tării şi să ne punem întrebări nouă, nu Ei, pentru că Doamna România face doar ce-i spunem noi să facă…Adică, mai clar, ea n-are nicio vină pentru tot felul de aiureli pe care le facem noi, patrioţii, noi iubitorii de ţară o dată pe an, bucuroşi nevoie mare de tot o singură zi din an, şi apoi indiferenţi, abătuţi şi din când în când treziţi la speranţă de nişte alegeri, care nu pot fi altfel decât prezidenţiale.
Ultima actualizare Duminică, 30 Noiembrie 2014 13:34
Citeşte mai mult...
 
RESPEKT! (Articol de Ion Maris) PDF Imprimare Email
Scris de Ion Maris   
Sâmbătă, 29 Noiembrie 2014 19:59

Românii au dat dovadă de o maturitate excepţională…, alegând un candidat din cadrul unei minorităţi etnice pentru postul de preşedinte…. Într-o regiune a cărei istorie este plină de tensiuni politice etnice, rezultatul alegerilor din România oferă speranţa unui viitor al toleranţei.” (Financial Times)

 

De peste 20 de ani, România n-a mai avut o presă internaţională unanim pozitivă ca şi în aceste zile. S-a întâmplat din nou, la mijlocul acestei luni neobişnuite, când românii au votat un neamţ pentru prima poziţie în stat. Unirea din 1918 a fost obţinută de o ţară având un rege de origine germană şi iată că vom sărbători şi aniversarea a 100 de ani cu un preşedinte din acelaşi neam. Proabil că este o pură întâmplare, dar, masivul vot în favoarea unei idei, ne sugerează că românii sunt atent conectaţi la realitatea zilelor noastre şi oricâte ironii “subtile” sunt lansate în eter, există momente decisive în viaţa popoarelor ce pot fi rezolvate şi democratic. De bine, de rău, “poporul are întotdeauna dreptate” şi oricât de ne-elitişti sunt oamenii în general, nu sunt atât de în afara fluxurilor informaţionale încât să nu înţeleagă mecanismul unor realităţi sociale.

Citeşte mai mult...
 
O analiză la rece a trilogiei „Wild Carpathia” (Autor: Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Vineri, 21 Noiembrie 2014 20:32

Aş fi necinstit dacă aş spune că am rămas încântat în urma vizionării mini-seriei „Wild Carpathia”, difuzată pe „Travel Channel”, care a costat statul român suma de 904.534 euro fără TVA (deci peste 1.121.620 euro), bani alocaţi realizării şi difuzării pe postul respectiv, vreme de 11 luni, a două episoade (din trei), plus 24 de spoturi a câte unu-trei minute fiecare.

 
Prima parte a trilogiei (numită „Transylvania”) a fost finanţată de „The European Nature Trust” şi a constat într-un amestec de elemente adecvate promovării turistice (urşii atraşi cu mâncare la observator, satul Viscri, o stână, pajişti superbe sau interviuri cu Prinţul Charles și contele Kalnoky) cu momente discutabile (vechi clădiri în ruină, noile staţiuni de schi prost concepute şi care distrug natura ori iminenţa blocării unui culoar al urşilor cu autostrada Sibiu – Arad), faze care nu pot îndeplini rolul de carte de vizită.
Ultima actualizare Vineri, 21 Noiembrie 2014 21:24
Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 2 of 13

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact