logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


IMPORTANTE
Salvarea arhitecturii tradiţionale maramureşene PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Marţi, 13 Martie 2012 21:29
Unde suntem?
Maramureşul tradiţional e pe ducă. Cu concursul politicienilor, oamenilor de cultură, liderilor de opinie, muzeelor, autorităţilor locale, „fiilor satelor”, cadrelor didactice şi preoţilor de la sate etc. Toţi au pus umărul la demolarea caselor, porţilor, grajdurilor, şurilor, fântânilor şi gardurilor tradiţionale, mai ales prin metoda închiderii ochilor, a neimplicării active (ce ar fi putut avea eventuale repercursiuni de popularitate, electorale etc.). Cât timp cei enumeraţi mai sus nu dau exemplu personal, ar fi absurd să fie băgaţi în seamă şi ascultaţi atunci când ies rareori în public, cerând stoparea demolării caselor strămoşeşti. Cei pe care unii îi cred capabili să convingă poporul, au „case de termopan”, ridicate pe locul vechilor căsuţe demolate.
Ultima actualizare Marţi, 13 Martie 2012 21:59
Citeşte mai mult...
 
Normele tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Joi, 23 Februarie 2012 12:48
Intrucat cele doua deflagratii din Sighetul Marmatiei au creat multa panica si ingrijorare in randul sighetenilor, Sighet Online va ofera cele mai importante lucruri de ştiut despre instalaţiile de utilizare pentru gazele naturale (partea de instalaţie aferentă imobilului dvs.). Instalaţiile de gaze naturale sunt supuse unui control mult mai riguros decât al oricărei instalaţii din casa dvs. şi unor reguli de montare mult mai puţin flexibile, pentru a vă asigura cel mai înalt grad de siguranţă în exploatare. Vă oferim de asemenea posibilitatea de a consulta documentaţia completă în fişierul ataşat la sfârşitul paginii.
Ultima actualizare Joi, 23 Februarie 2012 13:23
Citeşte mai mult...
 
AM PIERDUT?!... PDF Imprimare Email
Scris de Ion Maris   
Marţi, 14 Februarie 2012 16:00
Am pierdut?!... Un şir de “eşecuri” s-a sfârşit, am parcurs un drum prin România (Baia Mare – Cluj – Bucureşti) ce s-a încheiat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care ne-a revelat absurdul bătăliilor cu puterea (a se înţelege aici orice tip de putere majoritar - dominantă). Căci doar putere şi vanitate laică emană orice instituţie ce nu acceptă adevărul nemuritor. Din împărăţia funcţiilor e uşor a agita balanţa „justiţiei”, ce-a bâjbâit prea mulţi ani, debalansată, oarbă, printre dictaturi regale, comuniste, capitaliste.
 
Am pierdut?!... Mi-am amintit – ciudată asociere – de efortul discuţiilor virtuale de-a mobiliza comunitatea să-şi apere patrimoniul, bunurile. În zadar?!... Oare trebuie să ne conformăm – prin generalizare – sindromului, ce ne caracterizează, de aparţinători tradiţionali la „cultura neputinţei”. Nu suntem, nu putem fi, în situaţia de-a capitula, fără argumente şi dispute oneste, neputincioşi, în plasa „strângătorilor de averi lumeşti”, care blochează dinamica urbană a unei localităţi, de altfel, nu foarte bogată în resurse. Nu suntem obişnuiţi, în comunităţile mici, să apelăm la exercitiul atitudinii civice... De ce-i necesară reacţia omului obişnuit, a cetăţeanului, împotriva oricărei forţe/ puteri ce-şi permite să ignore adevărul (istoric, cultural, social)?...
Ultima actualizare Miercuri, 15 Februarie 2012 10:34
Citeşte mai mult...
 
VIDEO: Sighetul de altadata- amintirile unei familii PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 18 Ianuarie 2012 09:20
Ne bucura tare mult sa vedem Sighetul de altadata....cred ca in fiecare casa se ascund cateva comori de acest gen... Am fost surprinsa sa vad azi pe site-ul dvs.o fotografie care apartine familiei mele, dintr-un album de la 1918. Aceste poze le-am daruit domnului Ioan J Popescu in anul 2007, iar dansul s-a folosit de ele in cartile "O istorie a evreilor din Sighet" I si II. Nu stiu cine este Istvan cel de la care vine poza cu pricina. In orice caz, in spatele acestor poze se ascunde o poveste extrem de emotionanta, pe care v-o relatez cu placere. In anul 1918 in primul razboi mondial o tanara sora la Crucea Rosie pe nume Alice ( din Germania) este detasata la Sighet . Tanara Alice fotografiaza imagini din Maramures si Sighet pe care le aduna intr-un mic album - albumul ramane in arhiva familiei. In al doilea razboi mondial, un tanar din familia lui Alice - Hermann - un foarte tanar student la farmacie - este trimis pe front - de unde fuge in momentul in care realizeaza ororile naziste, impreuna cu cativa camarazi.
Ultima actualizare Miercuri, 18 Ianuarie 2012 10:58
Citeşte mai mult...
 
Câini şi tăietori de frunze PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Joi, 12 Ianuarie 2012 21:33
Văd că legea eutanasierii câinilor fără stăpân nu e valabilă. Aşa a decis Curtea Constituţională. Nu mă îndoiesc de faptul că legea, aşa cum a fost redactată, a avut lacune grave pentru care a trebuit să primească un asemenea verdict.

 Cu toate că pe site luările de poziţie pro sau contra sunt destul de numeroase, nu voi scrie în continuarea articolului nici pentru unii, nici pentru alţii. Precizez doar faptul (ca să nu se creadă că “mă ascund după cireş”), că-mi sunt dragi câinii, dar cei cu stăpân, bine-îngrijiţi şi care se bucură de toată afecţiunea stăpânilor lor. Dar, între câini şi oameni prefer şi sunt solidar cu oamenii, cu cei care au fost muşcaţi şi cu cei  care vor mai fi muşcaţi şi de azi înainte.
Ultima actualizare Vineri, 13 Ianuarie 2012 06:43
Citeşte mai mult...
 
O părere critică despre presupusa atestare a Sighetului la anul 1308 PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Miercuri, 28 Decembrie 2011 13:33

La dezbaterea „Aşezarea fortificată din perioada Bronzului Târziu de la Sighetu Marmaţiei” care a avut loc în municipiul cu acelaşi nume, pe 16 decembrie 2011, dr. Carol Kacsó a anunţat că, după datele sale, preluate de la Gy. Györffy, prima datare a oraşului ar putea fi, sub denumirea de Soget, încă în anul 1308.

 

Referitor la originea informaţiei, dr. Kacsó mi-a comunicat următoarele:  „După Gy. Györffy, prima menţionare probabilă a numelui localităţii apare, sub forma Soget, în înşiruirea din 1308 a râurilor din regiunea Tisei pe care se transporta sarea, respectiv a oraşelor de aici”. 

Pentru că domnia sa nu mi-a oferit sursa bibliografică primară, am reverificat ediţiile de izvoare arpadiene, pentru a vedea dacă există cumva vreo diplomă care mi-a scăpat. Ei bine, până în acest moment, nu se cunoaşte nici un act publicat despre oraşele maramureşene ale anului 1308. Am trecut apoi la cronicile medievale referitoare la Maramureş, identificând sursa informaţiei.

Ultima actualizare Duminică, 05 Februarie 2012 08:25
Citeşte mai mult...
 
George Petrovai: De unde venim și încotro mergem? PDF Imprimare Email
Scris de George Petrovai   
Duminică, 25 Decembrie 2011 10:02
1. Cum a apărut viaţa?
În mod normal, nici măcar n-ar trebui să ne punem întrebări ca cele de mai sus. Asta dacă omul zilelor noastre ar fi echilibrat, dacă ar avea credinţă cât grăuntele de muştar şi dacă s-ar învrednici să ia seama la avertismentele înţelepţilor. Căci iată una din concluziile vieţii de mucenic a lui Petre Ţuţea, cu certitudine cel mai sfătos român scăpat cu viaţă (dar şi cu sănătatea distrusă!) din teribilul malaxor olşevic: “Fără Dumnezeu, fără credinţă omul devine un animal raţional, care vine de nicăieri şi merge spre nicăieri”!
Dar cum omul de azi face impresia că ar fi chiar mai ahtiat decât înaintaşii săi după belşug, putere, onoruri şi plăceri (ce vreţi, cândva am semănat vântul pragmatismului, iar azi culegem furtuna neomeniei!), nu strică în asemenea condiţii să le reamintim celor ce se cred buricul pământului că omul este aidoma unei trestii bătută de toate răutăţile semenilor, “cea mai fragilă trestie din Univers” (B. Pascal), şi că tocmai de aceea el are obligaţia să nu uite nici o clipă de cele trei minunate instrumente: spirit-morală-raţiune, cu ajutorul cărora poate să intre în sistemul tridimensional credinţă-iubire-speranţă, singurul sistem compatibil cu demnitatea umană şi aducător de fericire îmbelşugată, căci numai prin el şi din interiorul lui poate fi urmată calea regală a nemuririi...
Pentru a răspunde la întrebarea: Cum a apărut viaţa?, funcţie de structura mental-spirituală şi de educaţia fiecăruia dintre noi, putem merge fie pe firul creaţiei, fie pe cel al evoluţiei.
Ultima actualizare Duminică, 05 Februarie 2012 08:16
Citeşte mai mult...
 
Din istoria închisorii Sighet până în anul 1948 PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Luni, 05 Decembrie 2011 13:15
Multă lume cunoaşte închisoarea din Sighet (actualul Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei), unde a fost întemniţată elita interbelică a României, 54 de personalităţi sfârşindu-şi viaţa aici între anii 1950-1955.
 
Cred că ar fi interesant de cunoscut şi istoria închisorii înainte de 1948, care este şi ea bogată în evenimente istorice, unele de interes strict local, altele cu implicaţii chiar pe plan internaţional.
 
Prima execuţie
Primul caz când închisoarea sigheteană intră în atenţia opiniei publice are loc în 1900, la doar trei ani de la inaugurarea instituţiei (ce a avut loc în 1897, pentru marcarea mileniului de administraţie maghiară în spaţiul intracarpatic). În acel an a avut loc un atac pe Dealul Hera asupra unui poştalion plin cu bani, vizitiul şi paznicul transportului fiind ucişi. În urma anchetei s-a descoperit că autorul a fost Ioan Mihalca din Petrova, care, spunea el, a fost instigat de către evreul Abraham Hus din aceeaşi localitate, ambii fiind arestaţi şi închişi la Sighet. A urmat un proces, amândoi au fost condamnaţi la moarte, apoi Mihalca a fost graţiat de împăratul Franz Josef I, pedeapsa fiindu-i comutată în închisoare pe viaţă, în timp ce evreul, deşi nu s-a putut dovedi că ar fi stat la originea atacului, a pierdut apelul.
Ultima actualizare Luni, 05 Decembrie 2011 13:43
Citeşte mai mult...
 
Demitizarea istoriei: despre biserica reformată din Sighet PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Luni, 21 Noiembrie 2011 11:42
Aici închei deocamdată seria de articole destinate începuturilor oraşului, nu înainte însă de a explica motivaţia acestui demers. Atunci când deschizi internetul în căutarea unor informaţii despre istoria Sighetului, descoperi aceleaşi stereotipii: prima atestare e la 1326 (dar fără existenţa actului demonstrativ!), numele oraşului ar veni de la “traco-dacicul zeget”, iar biserica reformată ar fi fost construită în anii 1050-1150. Pentru că toate cele trei informaţii conţin lacune şi erori, am conceput câteva articole destinate spaţiului online (variantele cu aparat critic vor fi publicate pe suport clasic), pentru a oferi oportunitatea tuturor celor interesaţi de a descoperi o altă faţetă a lucrurilor.
 
Acest ultim material se referă la biserica reformată, în jurul căreia planează o serie de afirmaţii controversate, ce încă n-au fost elucidate pe deplin.
 
Conform unora, biserica ar fi fost la origine un templu închinat zeului Zalmoxe, ar fi fost zidită între anii 1050-1150, ar fi fost ridicată de către teutoni, a fost iniţial ortodoxă sau românească, picturile ar fi fost realizate în stilul bizantin şi se mai spune că era de-a dreptul imensă pentru acele vremuri, sau chiar că a fost o ctitorie a lui Dragoş Vodă!
Ultima actualizare Miercuri, 23 Noiembrie 2011 08:46
Citeşte mai mult...
 
FOTO & VIDEO: Actrita Diana Giubernea si regizoarea Mona Gavrilas au incantat sighetenii cu piesa de teatru: "Iubitul meu ...Leonard" PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Duminică, 13 Noiembrie 2011 14:27

Actriţa Diana Giubernea şi regizoarea Mona Gavrilaş au revenit în Sighetu Marmaţiei după o pauză de doi ani, sâmbătă, 12 noiembrie 2011, la Sala George Enescu, cu o nouă piesă de teatru „Iubitul meu...Leonard”. Întrucât Diana Giubernea şi Mona Gavrilaş au simţit cât sunt de iubite aici în Sighet, sentimentul fiind unul reciproc din partea lor faţă de oraşul nostru, au decis ca aici să aibă loc a doua reprezentaţie a acestui spectacol, prima fiind premiera din Bucureşti ce a avut loc cu puţin timp în urmă. Bucuria a fost deopotrivă şi a organizatorilor care au vândut absolut toate biletete, ceea ce este un lucru rar pentru Sighet. Acest fapt este un motiv în plus de a oferi sighetenilor cât mai curând o altă piesă de teatru cu iubitele şi îndrăgitele Diana Giubernea şi Mona Gavrilaş.  

 Emotii, tensiuni si trairi sublime, garderoba improvizata pe scari, scaune de moda veche in salon, cesti amestecate de ceai si cafea, fum de tigari fine din balcon si camera actritei, invitati prieteni vechi si noi, parfumuri fine si o atmosfera de tacita complicitate la o seara de evadare in poezie, muzica, stari sufletesti tesute in melanjuri rafinate. Acesta este cadrul in care a curs spectacolul de teatru: IUBITUL MEU ....LEONARD ,pe muzica si versurile LEONARD COHEN, in interpretarea actritei Diana Giuberna, regia Mona Gavrilas, asemenea unui râu lin si apoi tot mai plin de vâltoare, bine unduit si croindu-si cursul si calm si nervos spre MAREA INIMILOR sensibile. Invitatii au rezonat armonios cu starile de o veridicitate si autenticitate rarisima in care actrita a patruns ca intr-un labirint al vietii interioare cu toate framantarile si pulsiunile ei. 

Ultima actualizare Duminică, 13 Noiembrie 2011 18:44
Citeşte mai mult...
 
Sighet: nume dacic, slav sau maghiar? PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Duminică, 30 Octombrie 2011 16:47
Motto: „Explicarea originii cuvintelor, ca şi interpretarea viselor, se face după cum îl taie capul pe fiecare” (Sfântul Augustin).
 
De când ţin minte am ştiut că Sighetul este o insulă. Când eram mic, prin spatele grădinii casei părinteşti de pe strada M. Kogălniceanu, se târâia un firicel de apă temporar, numit de noi “şanţ”, care până prin anii ’60 constituia un braţ permanent al Tisei, braţ ce pornea din Cămara, trecând prin zona gării, a Palatului Cultural, str. Pintea Viteazu, apoi tăind grădinile ajungea pe N. Grigorescu de unde reintra în Tisa. Deci, tot nordul oraşului se afla atunci pe o insulă, şi nimeni nu-şi bătea capul cu asta. La finele anilor ’80, participând la cercetările ce au dus la identificarea primelor aşezări paleolitice din Maramureş, am descoperit galeţi de cuarţit (tipici aluviunilor Tisei, dar nu şi ai Izei) sub dealul Dobăieş, înţelegând că Tisa a curs la un moment dat pe sub acesta, unindu-se cu Iza lângă Muzeul Satului.
Ultima actualizare Miercuri, 02 Noiembrie 2011 18:36
Citeşte mai mult...
 
Interviu cu Ion Mariş (Rotary Club Sighet şi Asociatia Valea Verde) PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Luni, 17 Octombrie 2011 16:11
Ion Mariş este un nume atât de cunoscut in Sighetu-Marmaţiei prin proiectele demarate in ultimii ani in oraşul nostru, incât nu mai are nevoie de prezentări. Mini-festivalul de jazz pe care domnul Mariş il va organiza pe 30 octombrie 2011 in Sighetu Marmaţiei a fost un bun prilej de discuţie cu domnia sa, insa în interviul următor am dezbătut şi alte subiecte pline de detalii foarte interesante despre activitatea domniei sale alături de Rotary Club Sighet (unde este preşedinte in prezent) şi Asociaţia "Valea Verde", despre politică, viaţa oraşului, precum si despre OMUL Ion Mariş. Lectură plăcută!
 
Dani Godja: - Ion Mariş este un nume tot mai des întâlnit în viaţa comunităţii noastre. Mulţi îl ştiu, puţini îl cunosc, aşa că haideţi că aflăm: cine este Ion Mariş? 
Ion Mariş: - Sunt un sighetean fără prejudecăţi, membru fondator al Clubului Rotary Sighet (alături de alţi peste 20 de colegi) şi al Asociaţiei Valea Verde, un optimist ce a considerat mereu că orice comunitate poate evolua doar dacă există poli profesionişti de iniţiativă.
Ultima actualizare Luni, 17 Octombrie 2011 16:54
Citeşte mai mult...
 
Interviu cu prof. Bout Odarca PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Joi, 13 Octombrie 2011 07:18

Doamna profesor Bout Odarca, doctor în limba şi literatura română, iniţiator şi coordonator al LECTURIADEI SIGHETENE, director al Liceului "Regele Ferdinand" din Sighetu Marmaţiei, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări despre cărţi, viaţă, tineri, şcoală dar şi despre alte subiecte ce le veţi descoperi citind interviul de mai jos.  Lectură plăcută!

Dani Godja: Fiindcă este primul interviu pe care îl oferiţi site-ului Sighet Online, v-aş ruga să ne spuneţi câteva cuvinte despre dumneavoastră.

Bout Odarca: Provin dintr-o familie de dascãli. Am 26 de ani de experienţã la catedrã. Sunt absolventa Liceului Pedagogic, promoţia 1980 - profil învãţãtori. În 1984 am absolvit Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de  Litere. Din 2002 sunt doctor în filologie, UBB, Cluj. Sunt metodist al ISJ MM, mentor (certificat de mentor, prin British Council ). Pentru performanţele şcolare am fost distinsã cu diploma LAUDATIO şi distincţia ,,Gheorghe Lazar I".

 Pun suflet în ceea ce fac. Îmi place sã muncesc în echipã. Cred cã sunt un bun organizator. Iubesc, deopotrivã, oamenii şi ploaia ...

Ultima actualizare Joi, 13 Octombrie 2011 08:56
Citeşte mai mult...
 
Interviu cu sigheteanul Marius Leordeanu, cercetator in inteligenta artificiala PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu & Dani Godja   
Luni, 10 Octombrie 2011 10:39

Marius Leordeanu (nascut pe 11 mai 1980) este o exceptie printre tinerii exceptionali ai Sighetului: a stat 10 ani in SUA, a obtinut un doctorat acolo, dupa care s-a intors in România pentru a face o cariera în ţara sa. Mai multe informatii despre Marius Leordean puteti afla citind interviul mai jos:

Dani Godja: Intai de toate, cine este Marius Leordeanu si ce ne poti spune despre tine?

 

Marius Leordeanu: De profesie sint cercetator intr-un domeniu care incepe sa ia tot mai mare amploare si anume, computer vision, o ramura esentiala in inteligenta artificiala.

Cercetare in inteligenta artificiala mi-am dorit din copilarie, imi e si greu sa o numesc o meserie, e mai mult o pasiune si un fel de a fi. Ma trezesc dimineata cu o bucurie atit de mare ca voi merge din nou la birou si ca voi face inca o zi ceea ce imi place. Sint un om fericit din acest punct de vedere. Asta nu ma defineste complet insa, e doar o parte din mine. Dincolo de toate, sint un om care incearca sa invete si sa se dezvolte in fiecare zi si care, in acelasi timp, incearca sa se descopere.

Ultima actualizare Miercuri, 12 Octombrie 2011 07:12
Citeşte mai mult...
 
Noi date privind cea mai veche atestare documentară a Sighetului PDF Imprimare Email
Scris de Teofil Ivanciuc   
Duminică, 25 Septembrie 2011 08:08
Până acum, publicaţiile ştiinţifice (ca cele editate de Academia Română) au considerat că mai veche atestare a Sighetului e cea din 1334, lucru susţinut şi de către subsemnatul, oraşul nefiind cuprins în privilegiul acordat la 1329 oraşelor maramureşene.
În urmă cu câteva luni, am identificat însă într-un fond arhivistic din Cluj, un act datat în luna mai 1326 care schimbă o parte importantă din istoria Maramureşului.
În acest privilegiu (de fapt sunt două, cuprinse într-o singură reconfirmare), arhiepiscopul Boleszló de Esztergom, confirmă preoţii enoriaşi din cele cinci oraşe maramureşene în dreptul lor de a strânge zeciuiala şi în dreptul lor arhidiaconal pe care îl exercită „din vechime”, ordonând ca „nimeni să nu îndrăznească să-i tulbure în drepturile lor, sub pedeapsa excomunicării”.
Actul este adeverit trei zile mai târziu şi de regele Carol Robert, acesta amintindu-i nominal pe preoţi, adică pe „Ioan de Sighet, Laurenţiu de Câmpulung, Benedict de Teceu, George de Visk şi George de Hust”.
Ultima actualizare Duminică, 25 Septembrie 2011 08:18
Citeşte mai mult...
 
Literatura şi viaţa reală - Interviu cu scriitorul Bogdan Suceavă PDF Imprimare Email
Scris de Monica Maria Grad   
Sâmbătă, 24 Septembrie 2011 07:10
Bogdan Suceavă este matematician, romancier şi publicist român contemporan , „chiar unul redutabil, autor de articole polemice bine construite”( apud Liviu Antonesei). În prezent, este conferenţiar la California State University, din oraşul Fullerton, statul american California. Devine cunoscut pentru fermecătoarea carte de povestiri Bunicul s-a întors la franceză în 2003 (nominalizat la premiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti ) şi volumul de debut din anul precedent, Imperiul generalilor tîrzii şi alte istorii. Publică în 2004 un roman la editura Polirom, Venea din timpul diez, roman ce îi aduce o meritorie apreciere în lumea literară românească. În anul 2008 urmează romanul Vincent nemuritorul, despre care Liviu Antonesei afirmă că se constituie într-un „straniu roman s-f, fascinant prin ipoteza de lucru şi scris cu precizie de matematician, ceea ce autorul şi este ca formaţie academică.” Anul 2010 aduce cu sine publicarea la Polirom a noului roman Noaptea cînd cineva a murit pentru tine, o carte remarcabilă despre Revoluţia din 1989, carte ce aduce în prim plan un subiect ce nu este ridicat în ochii publicului cititor la meritata semnificaţie şi pe care scriitorul o marchează ca pe un adevărat punct de reper al generaţiei sale. 
Despre acest ultim roman şi câteva din temele ce nu ocolesc legătura literaturii cu realitatea, cu generaţia tânără- în acest sens e de menţionat şi tinereţea protagonistului romanului, înrolat la 19 ani într-o experienţă fără precedent – vorbeşte însuşi scriitorul în cele ce urmează.
Ultima actualizare Sâmbătă, 24 Septembrie 2011 13:32
Citeşte mai mult...
 
Si totusi, unii nu-nteleg PDF Imprimare Email
Scris de Adi Oros   
Duminică, 18 Septembrie 2011 21:42

Cu aproape o jumatate de an in urma, prin luna mai, la Gradina Morii se contura un spatiu amenajat pentru sport. Mai precis pe un teren plin de pietris si buruieni, dupa ce a fost turnat un covor de asfalt, s-au ''nascut'' doua terenuri de baschet. ''Vina'' pentru acest lucru apartine unor oameni care inteleg ce inseamna sportul in general si au vazut amploarea pe care baschetul a luat-o in Sighetu Marmatiei. Cu sprijinul unora dintre autoritatile locale s-au cumparat stalpii si panourile necesare. A urmat apoi trasarea celor doua terenuri, lucru care s-a facut cu materiale donate sau achizitionate din bani proprii si prin voluntariatul unor parinti ai micilor baschetbalisti de la BC ''EKO'' Sighet. In aproape o saptamana cele doua terenuri de baschet erau gata, ele incepand a fi folosite partial inca din timpul aplicarii vopselei pe asfalt, unii copii si chiar adulti nerezistand tentatiei de a arunca la cos!

Ulterior au aparut cateva banci pe marginea terenurilor, efort venit din partea autoritatilor locale, banci care au fost foarte binevenite atat pentru cei care jucau baschet cat si pentru cei care veneau sa priveasca jocul.

Pe toata durata anotimpului cald cele 4 cosuri de baschet au fost neincapatoare pentru numarul mare de practicanti ai acestui sport, de multe ori se juca in numar de 10-15 persoane la un cos pentru ca toata lumea sa aiba acces! 

Desigur, traim in Romania! Si acest lucru s-a vazut cand au inceput sa apara gauri in plasele de la inele, semn ca unii, in pornirea de a-si arata talentul, au simtit nevoia de a se agata de ele. La scurt timp au disparut aceste plase, probabil pentru ca au fost rupte de tot.

Ultima actualizare Luni, 19 Septembrie 2011 05:12
Vezi foto si video
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 10 of 13

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact