Operaţiunile de import au cunoscut, în luna iulie 2017, o creştere semnificativă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Datele Biroului Vamal de Interior Sighetu Marmaţiei arată că luna iulie a adus o creştere de 21% a importurilor, exporturile cunoscând, în schimb, o scădere vizibilă.

„Noi asigurăm control şi vămuirea mărfurilor la frontiera externă a Uniunii Europene şi punctul nostru este deschis pentru trafic de călători şi mărfuri de până la 3,5 tone, deci foarte puţine operaţiuni de import/export avem acolo. Avem şi o locaţie unde asigurăm vămuirea mărfurilor la import şi export, dar segmentul acesta este unul foarte redus. Doar firmele care îşi au reşedinţa în raza noastră de competenţă, Borşa, Vişeu şi Sighet. Activitatea noastră pe import/export este destul de redusă şi încasările sunt cumulate cu cele ale Biroului Maramureş. Luna iulie a adus o creştere a operaţiunilor de import la noi, deşi exportul predomină. În luna trecută, au crescut importurile şi au crescut şi veniturile. O creştere de 21% faţă de iulie 2016. Exporturile au scăzut destul de mult”, a explicat Lidia Mureşan, şeful acestui Birou Vamal.

Potrivit informaţiilor furnizate de către reprezentanţii Biroului Vamal, importăm în general materie primă, cherestea de răşinoase sau componente de lemn şi exportăm produse finite, mobilier în principal.

Clubul Rotaract Sighet a reusit sa stranga suma de 805 lei in urma proiectului derulat sambata si duminica, ”Sprijin pentru educatie”. Proiectul a insemnat scoaterea la vanzarea a unor obiecte decorative, articole vestimentare si jucarii, provenite din donatii, pe platoul fostei fantani arteziene din oras. Cei aflati la cumparaturi sau in trecere au putut achizitiona orice produs, fara un pret fix. Banutii au fost pusi in cutia de donatii, iar la finalul celor doua zile s-au strans 805 lei. Alti apropiati ai rotaractienilor au donat si ei bani, iar suma finala a fost de 1000 de lei. Proiectul ”Sprijin pentru educatie” si-a propus sa adune bani pentru a cumpara rechizite copiilor din 10 familii ajutate si in perioada Craciunului de club. Produsele ramase au fost donate Asociatiei Madre Colomba din Sighet.

O intervenţie aeriană a avut loc în Sighetu Marmaţiei în dimineaţa zilei de vineri, 4 august. Este vorba despre o femeie în vârstă de 60 ani, internată pe secţia de neurologie a Spitalului Municipal. Aceasta a fost preluată de un elicopter SMURD.

“Ea a prezentat o ruptură de arteră cerebrală, cu hemoragie subarahnoidiană. Ea a fost transportată de urgenţă la Spitalul din Târgu Mureş, întrucât Clujul nu poate primi pacienţi în acest moment”, a declarat, pentru Glasul Maramureşului, Mariana Şimon, directorul medical al Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei.

Deputata USR, Cristina Iurișniți, membru în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport i-a trimis o scrisoare deschisă ministrului Educaţiei Liviu Marian Pop, referitoare la introducerea manualelor de pregătire sportivă.

Iată textul integral al scrisorii:

„Educaţia este din nou cenuşăreasa sistemului! Copiii din România au nevoie să facă sport nu să înveţe despre sport! Îmi exprim dezaprobarea totală în legătură cu intenţiile şi deciziile absurde ale domnului ministru Liviu Pop, care doreşte din toamnă să introducă manuale de sport la clasa a V-a  și încă 40 de manuale de pregătire sportivă.

Bătaia de joc la adresa sistemului de educaţie este de neoprit! În fiecare zi aflăm câte ceva din ce ni se pregăteşte în cuptorul Ministerului Educaţiei! Banii publici sunt risipiţi cu dedicaţie, în loc să fie investiţi în manuale digitale suport sau echipament sportiv care nu abundă în şcolile sărace din mediul mic urban sau rural defavorizat,  cu siguranţă!

În calitate de profesor titular în sistemul de învăţământ din 1994, metodist ISJ BN, formator naţional, membru în Comisia naţională de curriculum, precum şi de deputat , membru în Comisia permanentă de învățământ, îmi manifest dezaprobare totală faţă de deciziile luate pe tema noilor manuale din şcoli în domeniul pregătirii sportive.

Educaţia de calitate nu se face cu manuale de educaţie fizică la clasa a V-a, domnule ministru Liviu Pop!Alte sunt priorităţi, precum digitalizarea noilor manuale, descongestionarea programelor care trebuie reactualizate, în acord cu societatea actuală!

Presedintele Composesoratului Borsa, Mihai Mihali, a sosit la Prefectura Maramureş, insotit de avocat si de executorul judecatoresc. Cei trei au spus că vor să pună în aplicare o sentinta de executare silita in cazul celor 17.000 de hectare pe care composesoratul le-a solicitat de la Primăria Borsa. Scopul acţiunii era punerea sub sechestru a maşinilor Prefecturii Maramureş.

Li s-a interzis accesul în instituţie, prefectul Vasile Moldovan (avocat de meserie) le-a spus că ştie de la consilierii săi juridici că sentinţa de executare silită este suspendată temporar. Le-a propus o altă dată pentru continuarea discuţiilor, 10 august, dar solicitanţii nu au fost de acord. A urmat o ceartă pe holul Prefecturii, fiind nevoie de intervenţia unei grupe operative a jandarmilor.

Discuţiile au continuat în spatele uşilor deschise dar încă nu s-a ajuns la un numitor comun.

Prefectul Vasile Moldovan a trimis executorului judecătoresc Aniţei Dorel solicitarea de a sista executarea silită până după data de 17 august, când urmează să se judece pe fond dosarul 13100/186/2016, care vizează cererea de suspendare a executării silite.

În ședința ordinară de joi, 27 iulie 2017, aleșii județeni au votat 24 din cele 27 de proiecte prinse pe borderoul ordinii de zi, trei fiind retrase la începutul ședinței de către președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, deoarece documentația acestora nu a fost finalizată. Astfel, s-a votat aprobarea modificării bugetului de venituri și cheltuieli al județului pe anul 2017 și s-au repartizat sumele din cota de 20% calculată din cotele și sumele defalcate din unele venituri ale statului pentru achitarea arieratelor în ordinea cronologică a vechimii acestora, pentru rambursarea ratelor la împrumuturile contractate, pentru susținerea programelor de dezvoltare locală și pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală pe anul 2017. Un alt proiect a vizat contribuția Consiliului Județean la diferite acțiuni din rezerva bugetară, fiind votate, totodată, și noile salarii de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual ce fac parte din familia ocupațională ”Administrație”, din aparatul de specialitate al Consiliului Județean Maramureș și din serviciile publice din subordinea acestuia. Aleșii județeni au aprobat și darea în folosință gratuită Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest a unui spațiu din domeniul public al județului Maramureș, dar și retragerea unui spațiu din administrarea Muzeului de Mineralogie ”Victor Gorduza”. 

În cadrul ședinței Consiliului Județean de joi, 27 iulie 2017, s-a aprobat și repartizarea sumelor reprezentând forme de sprijin pentru unitățile de cult aparținând cultelor religioase recunoscute din România, suma totală fiind de 1 milion de lei. Un alt proiect votat de consilierii județeni a fost cel privind alocarea de sume pentru finanțarea nerambursabilă a unor nevoi culturale de urgență. Aleșii județeni au aprobat și atribuirea licențelor de traseu pentru efectuarea transportului public de persoane prin curse regulate speciale, dar și modificarea Programului de transport 2014 – 2019 prin schimbarea capetelor de traseu, a orelor din graficul de circulație a unui traseu și introducerea unei stații. 

Municipiul Sighetu Marmației a obținut, prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), o sumă importantă de bani pentru moderni­zarea rețelei școlare. Cei 10.665.923 lei (2.370.205 euro) vor fi folosiți pentru reabilitarea unităților de învățământ.

Următoarele unități de învățământ: Liceul Pedagogic „Taras Sevcenko” – 937.174 lei; Liceul Tehnologic „Marmația” – 2.676.633 lei; Liceul Teoretic „Leowey Klara” – 1.339.592 lei; Școala Gimnazială Nr. 10 – 1.025.863 lei; Școala Gimnazială Nr. 2 – 690.200 lei; Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7 – 335.437,00 lei; Grădinița cu Program Prelungit Nr. 8 – 642.024,00 lei.

În cazul celor două grădinițe, în afara lucrărilor de reabilitare, fondurile primite vor fi folosite și pentru extinderea și dotarea lor.

Municipiul Sighetu Marmației a obținut, prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), o sumă importantă de bani pentru moderni­zarea rețelei școlare. Cei 10.665.923 lei (2.370.205 euro) vor fi folosiți pentru reabilitarea următoarelor unități de învățământ: Liceul Pedagogic „Taras Sevcenko” – 937.174 lei; Liceul Tehnologic „Marmația” – 2.676.633 lei; Liceul Teoretic „Leowey Klara” – 1.339.592 lei; Școala Gimnazială Nr. 10 – 1.025.863 lei; Școala Gimnazială Nr. 2 – 690.200 lei; Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7 – 335.437,00 lei; Grădinița cu Program Prelungit Nr. 8 – 642.024,00 lei.

Peste 210 milioane lei (47 milioane euro) i-au fost alocate Judetului Maramures, prin Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL), pentru reabilitarea a trei tronsoane de drum. Unul dintre ele este cel situat pe Valea Izei, un drum foarte circulat, care impune reparatii capitale. Acesta va face legatura intre Sighet si Sacel, facilitand iesirea catre Bistrita – Nasaud. Un alt tronson este cel care leaga Valea Viseului de extremitatea nord-vestica a judetului, fiind situat intre Leordina si Poienile de sub Munte.

In felul acesta, Maramuresul Istoric va beneficia de reabilitarea completa a celor doua drumuri principale care il strabat, situate pe vaile Viseu si Iza. Acestea sunt singurele investitii de care va beneficia direct Consiliul Judetean Maramures, prin programul respectiv, restul alocarilor financiare fiind trecute in dreptul fiecarei localitati, in functie de proiectele pentru care s-au solicitat bani.

Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Sarasău –județul Maramureș au reținut doi cetățeni ucraineni, îmbrăcați în costume de neopren, care au încercat să introducă ilegal din Ucraina în România, peste apa râului Tisa, 6.000 de pachete cu țigări de contrabandă.

În data de 18 iulie 2017, la nivelul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației au fost desfășurate mai multe acțiuni în cadrul Planului de Acțiune Contrabanda 2017, pe linia combaterii contrabandei cu țigări în zona de responsabilitate.

Astfel, în jurul orei 22.30, un echipaj al poliției de frontieră de la Sectorul PF Sarasău a observat mai multe persoane în timp ce treceau ilegal frontiera din Ucraina în România, prin apa râului Tisa, transportând colete voluminoase.

Polițiștii de frontieră au acționat pentru reținerea bărbaților, efectuând somațiile legale prin voce, moment în care aceștia au abandonat coletele și s-au dispersat în direcții diferite.

În urma acțiunii, au fost reținuți doi cetățenii ucraineni, M.I. de 35 ani și A.H. în vârstă de 17 ani, care erau îmbrăcați în costume de neopren, restul persoanelor retrăgându-se pe teritoriul statului vecin.

Am ajuns sa traim si ziua in care in Borsa, in plin centru se toarna......ASFALT!!!!!!!! Dupa anii de praf si mizerie, gropi si nervi, masini duse prin service, proteste in plin DN 18, incendierea camerei video pentru rovignete, scandaluri si amenintari, iata ca a sosit si ziua cea mare in care in centrul Borsei a crescut asfaltul. De ala nou, negru, de se prinde de praguri daca mergi repede, bine mirositor a petrol si pacura, mult-dorit de toti soferii borseni si de cei care tranziteaza orasul.

Primaria Borsa a afisat pe pagina ei de Facebook stirea de o mare importanta pentru cetatenii ei zicand asa ''În această perioadă în zona de centru a orașului Borșa sunt în plină desfășurare lucrări de turnare a covorului asfaltic pe DN 18. Din această cauză traficul este îngreunat, iar timpul de așteptare la semafoare sau la indicațiile personalului lucrător este mai mare. Vă mulțumim pentru înțelegere și ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri.''

Ce neplaceri mai poti sa provoci unor oameni care nu se mai simteau bine daca nu inhalau 2-3 tone de praf pe zi, care scuturau praful de pe haine mai ceva ca sarea de pe blat, care erau obisnuiti sa circule cu masina doar in treapta intai de viteza si doar hop-hop dintr-o groapa in alta?......La anii indurati mai conteaza cateva zile de restriste pana se termina asfaltarea in oras?.....Stati linistit domnule primar, borsenii sunt oameni rabdatori....cateodata!

Sa dea Cel de Sus sa tina asfaltul cat de mult, ca de nu...iar e bai....

Mare parte din drumurile naţionale ale Maramureşului sunt în şantier. Cele mai ample lucrări pe aceste sectoare de drumuri se fac în zona Moisei - Borşa, dar se lucrează şi pe tronsonul Baia-Sprie-Sighet, în acest ultim caz lucrarea fiind aproape de finalizare. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a răspuns unei solicitări transmise din partea redacţiei Glasul Maramureşului referitoare la situaţia existentă pe DN 18 Moisei - Borşa, unde se lucrează în ritm de melc, dar şi legate de parcarea care ar urma să se amenajeze la Giuleşti.

În ce priveşte DN 18 Moisei - Borşa, CNAIR spune că „în data de 29.05.2017 a fost emisă de către Ministerul Transporturilor Autorizaţia de construire nr. 19 din 29.05.2017 pentru «Modificare Autorizaţie de construire nr.082/ 06.09.2012 şi Autorizaţie de construire nr. 54/21.05.2012 pentru Lot 1 Moisei - Borşa, km 131+627-156+232 sistem rutier optimizat», autorizarea execuţiei lucrărilor în soluţia de reciclare”. „Antreprenorul nu a putut să execute lucrări pe sectoarele în care se aplică această soluţie tehnică înainte de data emiterii autorizaţiei, fiind în imposibilitate să îşi respecte graficul de execuţie a lucrărilor. Până la emiterea acestei autorizaţii, antreprenorul a executat alte lucrări şi anume rigole carosabile, podeţe, refacere poduri, gabioane, casete, 6300 ml strat de legătură (bimder) pe cele două benzi de circulaţie, iar la emiterea autorizaţiei de construcţie privind lucrările de reciclare in situ, acesta s-a mobilizat efectuând până în prezent 6.300 ml/bandă de 3,5 metri strat de bază reciclat, 4.950 ml strat asfaltic de legătură (binder).

Miercuri, 12 iulie, un bărbat în vârstă de 41 ani din Vadu Izei a fost găsit fără suflare în albia râului Mara.

În timp ce la Ocna Şugatag a fost mobilizată de câteva zile de o adevărată desfăşurare de forţe în căutarea adolescentului dispărut, existând suspiciunea de înec, la 12 kilometri distanţă, la Vadu Izei s-a consumat altă dramă.

Un bărbat cu domiciliul în localitate a fost descoperit înecat în albia râului Mara. Alerta a fost dată prin 112 la ora 13.13. Bărbatul a mers la pescuit, dar, cel mai probabil i s-a făcut rău şi a căzut în apă. Se pare că acesta avea unele probleme de sănătate, mai exact suferea de epilepsie. Apropiaţii spun, însă, că maramureşeanul nu a suferit vreo criză în ultimele luni.

Povestea operaţiunii de căutare a tânărului sighetean dispărut sâmbătă la Ocna Şugatag a luat sfârşit. Din păcate, vorbim despre un final nefericit. Adrian a fost găsit decedat. Trupul său neînsufleţit a fost observat plutind pe luciul apei lacului din proximitatea Băilor Vechi.

În urma apelului prin 112, prin care a fost sesizată prezenţa unui cadavru în apă, echipaje de pompieri şi poliţişti de frontieră s-au deplasat la faţa locului. Cu ajutorul unui aparat de termoviziune utilizat la graniţă, cadavrul a fost reperat. Pompierii au acţionat pentru scoaterea sa din apă şi pentru a-l preda medicilor legişti. Criminaliştii sosiţi efectuează cercetări, pentru a afla ce s-a întâmplat: Adi a vrut să se răcorească, a alunecat, s-a aruncat sau a fost împins în apă?

Trupul neînsufleţit al lui Adrian a fost scos din lac de pompieri şi predat medicii legişti, în jurul miezului nopţii. Aceştia îl vor transporta la morga Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei, în vederea necropsiei

La prima evaluare a cadavrului, nu au fost constatate urme de violenţă. Totuşi, trupul neînsufleţit prezintă escoriaţii la nivelul nasului şi al buzelor. Acest element determină rudele să ia în considerare varianta unei crime. Specialiştii contrazic, însă, această variantă, mergând pe ideea că escoriaţiile ar fi fost determinate de perioada lungă în care corpul lui Adrian a stat în apă. Necropsia va avea ultimul cuvânt. În urma evaluării, se va ştii exact ce s-a întâmplat cu adevărat cu adolescentul.

CĂUTĂRI DISPERATE LA OCNA ŞUGATAG Vida Adrian Georgel (17 ani) a dispărut fără urmă sâmbătă seară în jurul orei 22.00, în Ocna Şugatag.

Poliţia, familia, prietenii îl caută fără încetare. Până astăzi nici urmă de băiat. Familia a cerut ajutor şi pe facebook în speranţa că vor da de adolescent.

“Ajutaţi-mă să-mi găsesc copilul. A dispărut seară trecută în Ocna Şugatag la cabanele de lângă lac. Tel. 0742514964” este strigătul de ajutor al mamei adolescentului.

Semnalmente: în jur de 1,60 m înălţime. Ultima dată a fost văzut într-o pereche de pantaloni scurţi şi fără tricou. Vida Adrian Georgel va impini 17 ani pe 18 iulie.

Dacă l-aţi văzut sunteţi rugaţi să sunaţi la 112 sau la telefon 0742514964.

„Înţelegerea aceasta între poliţie şi taximetrişti depinde foarte mult de gradul de disciplină sau de indisciplină pe care îl manifestă în trafic aceştia din urmă. Nu sunt probleme deosebite în Maramureş, avem acţiuni pe linia taximetriei, se aplică sancţiuni, retragem autorizaţii de funcţionare, atestate. Comunicăm Primăriei Baia Mare toate acestea… Există piraterie în Baia Mare, facem acţiuni punctuale în acest sens. Dar, din păcate, legislaţia este destul de stufoasă, adică greu de aplicat. În sensul că, pentru a lua măsuri împotriva unui pirat, ai nevoie de îndeplinirea a două condiţii obligatorii. Prima dintre ele este aceea că transportul trebuie să fie făcut contra cost şi apoi a doua condiţie este ca abaterea să fie una repetată. Să fie constatată cel puţin de două ori, pentru a putea să spui că ai de-a face cu un transport ilegal de persoane.

În Sighet, taximetriştii se mobilizează, se cunosc între ei şi nu se acceptă veniţi din afară dacă nu au acte în regulă. Problema cea mare este cu cei care lucrează din oraş spre localităţile din jurul Sighetului. Aceştia îi sabotează pe cei care sunt cu autobuze sau microbuze, le fură clienţii. Chiar a fost acum recent o acţiune din aceasta, când s-a stat la pândă şi au fost ridicate 76 de plăcuţe şi s-a mai rărit o vreme fenomenul. Dar acum iar au prins curaj şi nu se mai tem. Clienţii sunt, în general, autostopişti, dar şi pentru transportul lor ar trebui să ai autorizaţie. Noi, ca administraţie locală, nu prea avem ce face. Finanţele au interes ca aceşti piraţi să plătească taxe statului”, a explicat, pentru Glasul Maramureşului, primarul din Sighetu Marmaţiei, Horia Scubli.

Marți, 27 iunie 2017, de la ora 11.00 a fost convocată ședința ordinară a Consiliului Județean Maramureș. Cu 30 de consilieri prezenți dintr-un total de 35, ședința a fost prezidată de vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș, iar pe ordinea de zi s-au aflat 25 de proiecte de hotărâre. În debutul ședinței au fost premiați micii handbaliști ai Clubului Sportiv Seini, care au câștigat Campionatul Național de Handbal Juniori 5, desfășurat la Vaslui. Cei 17 componenți ai lotului, alături de antrenoarea lor, Aurica Mihalache au fost recompensați cu diplome de către Consiliul Județean Maramureș.

Aleșii județeni au aprobat contribuția Consiliului Județean la diferite acțiuni finanțate din rezerva bugetară, precum și taxele percepute de Școala Populară de Artă ”Liviu Borlan” Baia Mare, pentru anul școlar 2017 – 2018. În ceea ce privește investiția ”Drumul Nordului”, consilierii prezenți au votat pentru includerea în domeniul public al județului public Maramureș a unor terenuri din domeniul public a comunităților: Copalnic Mănăștur, Coaș, Remetea Chioarului, Ardusat, Fărcașa, Gârdani, Sălsig, Ariniș.

În cadrul ședinței s-a aprobat și închirierea unui imobil din domeniul public al județului Maramureș aflat în administrarea Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare. Alte proiecte așteptate cu mare nerăbdare de către beneficiari sunt cele care fac referire la lista proiectelor propuse să beneficieze de finanțare nerambursabilă și a sumelor alocate fiecărui proiect din domeniul culturii și sportului, declarate eligibile la sesiunea de finanțare din anul 2017. Potrivit informațiilor oferite de vicepreședintele Ioan Doru Dăncuș, cel care a și condus această ședință de Consiliu Județean, din 161 de proiecte depuse pe domeniul Culturii s-a stabilit finanțare pentru 106 proiecte. ”Pe Centenar finanțăm 23 de proiecte, cu o valoare totală de 123.000 de lei, pe segmentul conservării patrimoniului cultural au primit finanțare 20 de proiecte, valoarea totală fiind de 195.000 de lei, iar pentru valorificarea patrimoniului creator au fost aprobate 63 de proiecte cu un total finanțat de 382.000 de lei. Fondurile nerambursabile alocate pentru domeniul culturii au fost în sumă de 700.000 de lei”, a arătat vicepreședintele CJ Maramureș, Ioan Doru Dăncuș.