Într-o statistică anuală publicată de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), reiese că pensia medie pe anul 2015 s-a situat la valoarea de 839 lei, cu 44 lei mai mare decât în anul precedent (2014). Acest nivel mediu include pensia agricultorilor, care pe 2015 a ajuns la 361 lei, cu o creştere de doar 19 lei faţă de 2014. Numărul total, la nivel naţional, al pensionarilor agricultori a ajuns la 463.626, dintre care 6.148 figurau, în luna decembrie, ca fiind în Maramureş.La noi, pensia medie primită de agricultori, la finele lui 2015, era în cuantum de 351 lei, cu zece lei mai mică decât media naţională anuală.

Numărul total de pensionari la nivelul sistemului de pensii a fost de 5.146.813, dintre care 3.801.713 pensionaţi pentru limită de vârstă. În judeţul nostru, finalul anului trecut înregistra un număr total de 112.190 de pensionari, fără agricultori.

Alergiile, modernismul si natura, ce legatura este intre toate acestea?

De ce in ultima vreme tot mai multi oameni in special copiii sufera de aceasta boala moderna, alergie alimentara-astm bronsic, etc? Ce s-a schimbat fata de acum 50 de ani cand in 1960 doar 1% din populatia globului suferea de alergii, in 1980 a crescut la 3% iar in ultimii ani avem parte de un procent ingrijorator de 40% si acesta este in continua crestere?

Dupa studiile efectuate de cercetatori, cei mai afectati de aceasta boala sunt copiii din mediul urban, din tarile dezvoltate si orasele mari. Care sa fie cauza?

Corpul uman are peste 10 milioane de bacterii iar copiii bolnavi de aceste boli au mai putine bacterii decat un copil sanatos sau unele bacterii sunt inexistente, ceea ce duce la o scadere a imunitatii organismului. In functie de bacteriile lipsa din intestine, acesti copii fac forme mai usoare sau mai grave de alergie.

Dar, de ce acesti copii din mediul urban au mai putine bacterii in intestine fata de alti copii?

Ne bucuram si ne simtim binecuvantati ca tarile se dezvolta, ca putem migra usor de la sat la oras, ne cautam de munca in mediul urban, ne place modernismul actual, suntem dependenti de tehnologia avansata si punem totul la dispozitia copilului nostru inca de cand se naste, crezand ca aceste lucruri il fac pe copil fericit si implinit. Ne izolam de natura intr-un oras poluat, intr-un camin cu 4 pereti, muncim toata ziua, venim acasa de la servici, aprindem TV-ul si pentru a putea viziona emisiunea preferata ii dam copilului un telefon sau o tableta in mana iar copilul este fericit si ne lasa in pace cu orele.

In weekenduri, majoritatea dintre noi prefera sa stea toata ziua in casa pentru a se odihni dupa o saptamana grea de munca, fie iesim undeva cu familia. Dar unde preferam sa mergem de obicei? La mall tot intre pereti. Doar un procent foarte mic prefera iesirea in natura.

Aceste bacterii, de care corpul uman are nevoie se gasesc tocmai in natura, aproape de flori, animale, de insecte,etc.

Alocaţia pentru susţinerea familiei este un sprijin acordat de stat tuturor familiilor care au venituri reduse şi au în creştere copii cu vârstă de până la 18 ani. Acest venit nu poate intra însă în posesia familiilor dacă elevii lipsesc de la orele de curs. Potrivit art. 27 din Legea 277/2010, în cazul în care se constată absenţe nemotivate pe parcursul unui semestru şcolar, cuantumul alocaţiei se diminuează proporţional cu numărul absenţelor, după cum urmează: cu câte 20% pentru fiecare copil care înregistrează un număr cuprins între 10 şi 19 absenţe şi cu câte 50% pentru fiecare copil care înregistrează un număr de 20 de absenţe. Plata alocaţiei se suspendă în cazul în care absenţele înregistrate şi nemotivate de către un copil din familia beneficiară depăşesc numărul de 20.

În judeţul nostru, evidenţa frecventării orelor de către către copii este ţinută de Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, situaţia absenţelor fiind transmisă apoi Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială. În Maramureş, de-a lungul timpului, au existat numeroase cazuri în care familiile au rămas fără acest ajutor din cauza absenţelor.

Clubul Sportiv Scolar din Sighetu Marmatiei a facut o solicitare catre Federatia Romana de Baschet in vederea organizarii la Sighet a turneelor semifinale sau finale ale Campionatelor Nationale de baschet. Tinand cont de titlurile castigate anul trecut cu echipele de U14 si U16 de catre domnul director si antrenor Emil Kosztelnik, clubul sighetean era favorit si cu mari sanse in a deveni gazda unui turneu. Toate bune si frumoase pana cand FR de baschet a decis ca nici un turneu nu se va desfasura la Sighet, datorita faptului ca in regulamente se stipuleaza clar ca in fazele superioare ale competitiei terenul pe care se desfasoara meciurile trebuie sa fie acoperit cu parchet, nu cu alte materiale de alta natura.

Aceasta regula probabil exista dintr-un anumit motiv, dar pentru oamenii obisnuiti nu prea are noima, cand te gandesti ca pana la a ajunge in fazele superioare ale competitiei, probabil multe partide sau desfasurat si pe alt gen de suprafete si nu a existat nici o problema. Atunci de ce ar fi altfel acum? Intreb si eu...

Desi CSS Sighet are doua echipe de baschet - una campioana si alta vicecampioana - in acest moment nu poate beneficia de aceasta imensa sansa de promovare inclusiv a orasului, datorita faptului ca nici o sala de sport din Sighet nu corespunde cerintelor FR de baschet.

Din nou CSS Sighet are de suferit, chiar daca se mandreste cu o gramada de titluri la toate sporturile, cu campioni nationali si internationali, dar de care nu este interesat nimeni dintre autoritatile orasului, vorbim aici de Primarie si Consiliu Local.

La aproximativ patru ani de când colectarea contribuţiei la Sănătate a intrat în atribuţiile Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Maramureş, numeroase persoane se adresează în continuare Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru informaţii referitoare la plata contribuţiei. Unii maramureşeni se plâng că sunt puşi pe drumuri şi reuşesc destul de greu să afle informaţiile de care au nevoie pentru a-şi achita contribuţia. Oamenii nu se simt suficient de informaţi cu privire la procedura care trebuie urmată şi nici nu le este clar care sunt atribuţiile celor două instituţii.

„Am rămas cu atribuţii doar pe calitatea de asigurat”

Reprezentanţii CAS Maramureş au confirmat că au în continuare situaţii în care sunt persoane care se adresează instituţiei pentru informaţii referitoare la plata contribuţiei la Sănătate. „Noi am rămas cu atribuţii doar pe calitatea de asigurat a persoanei, nu să stabilim cuantumul contribuţiei, pentru că ne depăşim competenţa. Nu putem să credem că funcţionarii trimit la noi maramureşenii să le calculăm contribuţia pe care o au de plătit la Sănătate, când din 1 iulie 2012, adică de patru ani, acest lucru este în sarcina ANAF-ului. Nu se cunoaşte acest aspect de către foarte multă lume, după patru ani, ceea ce ne surprinde”, a declarat Claudia Ganea, purtătorul de cuvânt al CAS Maramureş.

Aceasta a precizat că, într-adevăr, există un protocol de furnizare a datelor între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în baza căruia CAS Maramureş trebuie să primească informaţii referitoare la plata contribuţiei asiguraţilor, inclusiv în cazul persoanelor fără venit, care îşi achită din mână asigurarea la Sănătate. Cu toate acestea, există încă aspecte care nu sunt respectate.

Imagini obtinute prin amabilitatea domnului Sorin Markus.

Luni, 21 martie 2016, prefectul judetului Maramures,Anton Rohian, a avut o intalnire cu doamna Mihaela Vrabete, director al Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara “Tara Maramuresului”.

Subiectul discutat a fost referitor la ceea ce inseamna “Salvarea satului maramuresean”, dar si alte proiecte care s-ar putea implementa in acest scop la nivel de judet.

“Probema legata de mine, cu Maramuresul si ceea ce este patrimoniu material, este un proiect al institutiei, Salvarea satului maramuresean. De asa natura am avansat, incat suntem la faza in care deja vibram la ideea de a ajunge la premier si poate ca facem impreuna toata treaba asta. Sunt foarte multe simpozioane, intalniri academice, idei lansate pe piata si raman idei. Eu le-am aratat la toti, oameni care au pregatire in domeniul cultural, de 26 de ani nu se respecta Legea nr. 10/ 1995 si

Legea nr. 50/1991, deci e o bataie de joc in continuare. La mine a pornit toata chestia asta de la o singura treaba, de la faptul ca iubesc foarte mult aceasta zona a mea si mi-am dat seama ca toata lumea vorbeste si nu se intampla nimic cu noi. Exista primari pe care pur si simplu nu ii intereseaza sa faca ceva pentru pastrarea traditiilor si pentru turism in judetul asta”, a declarat prefectul judetului, Anton Rohian.

De asemenea au fost propuse proiecte care ar putea fi implementate la nivel de judet si care ar putea salva ceea ce inseamna traditie in Maramures.

Toți șoferii ar trebui să completeze un chestionar la momentul în care se duc să îşi înceapă demersurile de carnet. Prin acest chestionar urmează să se stabilească dacă șoferul suferă sau nu de apnee în somn, urmând ca un specialist să stabilească dacă îndeplineşte criteriile respective de risc.

Legea prin care şoferii ar trebui să îşi ia aviz că nu suferă de apnee în somn nu se aplică, spune preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, Florin Mihălţan.

Acesta a atras atenţia, joi, că, deşi există o lege din 2015 care prevede ca şoferii să obţină un aviz medical care să ateste dacă suferă sau nu de apnee în somn, aceasta nu se aplică, iar cei mai mulţi conducători auto, care se confruntă cu această afecţiune, îşi reiau activitatea fără să fie monitorizaţi.

"Legea la ora actuală nu se aplică în sistemul în care ni-l dorim noi. Pacientul sesizat de medicul de familie sau de cel care îl vede prima dată trebuie să fie expertizat, să fie într-un centru de boli profesionale, pentru că poate să fie şi o boală profesională. Trebuie să facă poligrafie sau polisomnografie şi, ulterior, trebuie să beneficieze de un aparat (de monitorizare a somnului - n.r.) cel puţin două luni pentru a fi reintegrat ca şofer, aşa se procedează în multe ţări. Nu poate să meargă de pe o zi pe alta, ai depistat cazul, nu ai făcut tratament şi el se duce din nou şi îşi reia şofatul", a declarat, într-o conferinţă de presă, prof. dr. Florin Mihălţan.

11 martie 2016. În zona inundabilă a Izei, undeva între Vadu Izei și Sighet, este un lac/ baltă, sub pădure. Avem aici azi o zonă mare și compactă de ouă de broască roșie de munte (Rana temporaria)… suprafața acestei grămezi masive este de circa 8 metri pătrați. În rest, pontele depuse de broaște sunt cam peste tot în apă, la o estimare grosso-modo ai putea zice că sunt de ordinul miilor pe un luciu de apă de circa 1 hectar. Poate că erau și ponte de broască roșie de pădure (Rana dalmatina)… poate chiar majoritatea să fie depuse de această specie la această altitudine. Asta este partea OK. Dar, pe malul apei sunt grămezi înnegrite de stârvuri de broaște brune, cu picioarele posterioare tăiate, hoituri încremenite, mumificate… în masa de ouă uscate. Sute de broaște astfel ucise sunt într-un singur loc, dar cine știe câte sunt aruncate prin apă, sau “curățate” de tot felul de animale carnivore. Mark este cam consternat, nu a mai văzut așa-ceva. Îi zic despre situații cu mult mai jalnice, în care vezi că animalele sunt încă vii (pe jumătate), se trag cu picioarele anterioare cu rana uriașă care le-a rămas din tăierea picioarelor posterioare… se târăsc și se mișcă de coace-colo în mase muribunde. “Pui de baltă”… poți comanda la restaurante. Dar dacă ai vedea o singură dată cam câtă suferință este atașată de o singură astfel de “gustare de specialitate”… cred că ai prefera orice altceva. Orice.  

Toți proprietarii de mașini care au plătit o taxă de poluare, între 2007 și 2013, își vor primi banii înapoi de la statul român. O ordonanța în acest sens a fost publicată deja în Monitorul Oficial.

Cererile de restituire a taxei vor putea fi depuse la ANAF, în câteva zile, după ce vor fi publicate și normele de aplicare. Nu vă bucurați însă prea tare, pentru că banii vor fi recuperați de la stat în 5 ani.
Dacă ați înmatriculat o mașină între 1 ianuarie 2007 și 1 martie 2013 și nu ați recuperat prin instanță taxa de prima înmatriculare, taxa auto sau taxa de poluare, indiferent cum s-a numit-statul român vă dă banii înapoi. Cum?

Mergeți la ANAF unde depuneți buletinul, chitanța sau ordinul de plată a taxei. Completați cererea tip de la ANAF și prezentați actele mașinii.

Ulterior, statul român va trimite banii într-un cont. Atenție! Nu primiți banii imediat. Cererile de restituire se soluționează în 45 de zile, iar restituirea taxei propriu zise și a dobânzii aferente se eșalonează pe 5 ani. Cu alte cuvinte, în fiecare an veți primi câte 20%.

Legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise va intra în vigoare de la mijlocul acestei luni. Potrivit prevederilor legislative, nu se va mai putea fuma deloc în niciun local, indiferent de specificul acestuia. Din 17 martie a.c., fumatul va fi interzis în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii, excepţie făcând celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă. În noul act normativ, este modificată definiţia pentru „spaţiu public închis”, după cum arată wall-street.ro.

Astfel, prin „spaţiu public închis se înţelege orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent”,se arată în textul legii.

Fumătorii care nu se vor conforma legii riscă amenzi între 100 şi 500 lei. De cealaltă parte, patronii de localuri trebuie să le reamintească clienţilor că în local (spaţiu public închis, nu terasă descoperită) fumatul este interzis din 17 martie 2016 şi vor fi amendaţi atât ei, clienţii, cât şi proprietarii localurilor. Amenda pentru proprietarii spaţiilor publice închise porneşte de la 5.000 lei pentru prima abatere şi poate ajunge până la 15.000 lei şi închiderea afacerii.

„Cine va dori, va fuma afară”

Sunt intrări în județ care nu sunt marcate în niciun fel. În cel mai fericit caz, avem o simplă tablă pe care scrie „Județul Maramureș” și atât. Autoritățile județene vor să schimbe aceste lucruri și să amplaseze porți maramureșene din lemn.

Consiliul Județean a organizat, în iunie 2014, un concurs de soluții pentru „Semn de intrare în județul Maramureș”, la finalul concursului fiind identificate trei variante câștigătoare. Au trecut de atunci circa doi ani, autoritățile județene sperând ca în acest an să fie realizat măcar studiul de fezabilitate pentru acest proiect.

Președintele Consiliului Județean Maramureș, Zamfir Ciceu, a declarat că la acest moment a fost lansat proiectul în procedură de achiziție publică pentru realizarea studiului de fezabilitate.

„După ce vom avea studiul de fezabilitate, se va lansa partea de proiectare și de execuție. Primele porți maramureșene cred că le vom avea montate undeva în primul trimestru al anului viitor, asta dacă toate vor merge bine. Prin acel studiu de fezabilitate, vor fi identificate locurile de amplasare, regimul juridic al terenurilor din zonă etc.”, a spus Zamfir Ciceu.

Zece porți rutiere de intrare în județ

Intentia autorităților este aceea de a se amenaja și un loc de popas/odihnă în vecinătatea semnelor ce marchează intrările și ieșirile din județ. Vor fi bănci, coșuri de gunoi, umbrar, dar și grup sanitar.