Pagina de Facebook a CSM Sighet e in doliu.....sau in pana de idei......

Daca accesezi respectiva pagina te loveste in ochi un hau negru, o gaura care duce spre nicaieri. Cam ca si drumul echipei sighetene de fotbal. Nascuta din vise si ambitii mari ale unora, dar poate personale si politice si prea putin legate de revigorarea fenomenului fotbalistic cu traditie, calea spre Liga a II-a de fotbal s-a sfarsit dureros pentru jucatori si dupa cum umbla vorba prin targ, rusinos pentru cei responsabili de destinele echipei.

Dupa doua neprezentari in doua etape de campionat, Federatia Romana de Fotbal a decis excluderea echipei sighetene din campionat si retrogradarea ei in ultimul esalon fotbalistic judetean - Liga a IV-a(conform colegilor de la actualmm.ro). In plus rezultatele din retur se anuleaza, iar echipele cu care a jucat vor primi automat 3 puncte la ''masa verde''. Dupa ce anul trecut a pierdut calificarea in liga secunda in favoarea baimarenilor de la FCM Baia Mare, anul acesta echipa sigheteana a sucombat tragic in retur, datorita lipsei de bani, a neimplicarii celor care s-au avantat in aceasta actiune, preocupati mai mult acum de castigarea de alegeri locale, decat de rezolvarea problemei banilor la echipa de fotbal.

Dupa ce s-au investit zeci de mii de lei in stadion, s-au facut renovari peste renovari, din care multe sunt deja in stare proasta, s-au schimbat vreo 3 sefi pe la baza sportiva, dupa ce s-a investit foarte mult in refacerea gazonului - stadionul este renumit in tara pentru excelentul gazon de calitate pe care il are - si a anumitor parti din baza sportiva axate DOAR pe fotbal, acum acest stadion si-a inchis portile. De fapt doar usa principala de acces spre pista, lasandu-se deschisa o poarta in lateralul tribunei, pe unde intra atletii, juniorii de la CSM Sighet, CSS Sighet, CS Plimob si alte persoane dornice sa alerge pe pista. Nu mai vezi picior de fotbalist de la echipa mare prin stadion, au plecat inainte de sarbatorile de Paste, umbla vorba ca fara salariile restante, ba mai mult unul dintre jucatori inca mai este cazat in stadion pentru ca nu are bani de bilet spre tara lui.

Acum cateva saptamani atrageam atentia asupra faptului ca un proiect de succes pentru orasul nostru este tinut in loc de birocratia romaneasca, de interesele unora din conducerea Sighetului si de afurisitele astea de alegeri locale care se apropie. Mai precis este vorba de crearea bazei sportive de la Maramuresana, de catre asociatia sportiva CIL Sighet, asociatie cu un nume istoric pentru oras si cu un obiectiv maret si de mare viitor. Un proiect in care cativa oameni si-au pus toate resursele fizice, psihice, materiale si de orice fel, este tinut in loc si probabil tras inapoi de indolenta, nepasarea sau ce vreti voi, a celor cu putere de decizie din Primaria Sighetu Marmatiei.

Unul dintre initiatorii proiectului, cel care a facut nenumarate drumuri la primarie, a batut la o multime de usi, a obtinut toate aprobarile necesare pentru proiect, a obtinut de la Federatia Romana de Fotbal 50% finantare pentru viitoarea baza sportiva, ne-a spus ca nici macar in ziua de azi nu primeste nici un raspuns de la primar, viceprimar sau o parte a Consiliului Local Sighet, in legatura cu proiectul viitoarei baze sportive. Marea lui nedumerire - si a mea de altfel - este cum de in aproape 6 luni de zile, domnul primar, domnul viceprimar sau vreun domn consilier nu a propus la vot in nici o sedinta de CL, acordarea concesionarii acelui teren de la Maramuresana. Terenul sta in paragina de zeci de ani, este nefolosit, dar pentru cei de la CIL Sighet este o sursa de viitori fotbalisti si multe succese sportive pentru orasul nostru. Nici un consilier local nu are puterea sau curajul sa intrebe primarul despre acest proiect? Nimeni nu misca in front? Proiectul a trecut de comisia de urbanism, deci votul in plen ar fi doar o formalitate, daca distinsii consilieri, primar si viceprimar ar dori sa dea drumul la ceva frumos pentru oras. Lasati naibii odata interesele de partid, interesele personale, racile dintre voi si votati pentru acest proiect! - cu tot respectul domnilor! Este de domeniul purului SF ceea ce se intampla, daca pentru un lucru de o asemenea importanta - proiect de viitor, parteneriat cu FRF - nu va puteti intalni o juma' de ora intr-o zi de vineri pentru a vota pro. Iesiti din tiparele birocratice si ajutati la startul unui lucru bun pentru oras. Sau asteptati sa vedeti cine iese primar ca apoi sa puteti defila, laudandu-va cat de mult ati ajutat la aceasta treaba - recte lucrarea de la Liceul Forestier cu care se lauda ambele partide.

Vreţi să ieşiţi undeva în weekend? Avem de ales între: 
-"Tânjaua" de la Hoteni, 
-"Sâmbra Oilor" din Pasul Huta,
-Festivalul „Câte flori pe Iza-n sus” – Dragomireşti (toate se ţin duminică, 8 mai),
-"Mira la huţuli" de la Bistra (sâmbătă, 7 mai),
-Festivalul "Am fo ş-om fi" la Sighetul Marmaţiei (8-9 mai),
-"Zilele Maramureşului" de la Muzeul Satului din Baia Mare (7-8 mai, unde va veni şi Anca Pavel Nedea, preşedinta ANT)
-"Primăvara la Cetate" (Berchezoaia, comuna Remetea Chioarului), festival cu tentă istorică, organizat pe 8 mai.
Prognoza meteo este neclară, unele site-uri anunţă cer senin în weekend, iar altele, 5 mm de ploaie.

Începând cu 30 aprilie, românii care au ales planurile tarifare de bază pentru serviciile de roaming vor comunica în ţările UE la aceleaşi costuri ca în România, la care operatorii pot adăuga o taxă suplimentară. Aceasta trebuie să fie de maximum 5 eurocenţi/minut pentru apelurile efectuate către ţările UE, respectiv 1,14 eurocenţi/minut pentru apelurile primite şi cel mult 2 eurocenţi pentru trimiterea unui SMS către ţările UE. La 15 iunie 2017, tarifele de roaming în interiorul UE vor fi eliminate complet.

La 30 aprilie 2016 intră în vigoare ultima etapă intermediară înainte de eliminarea completă a tarifelor de roaming în interiorul Uniunii Europene, ce va avea loc la 15 iunie 2017. Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), în perioada 30 aprilie 2016 – 14 iunie 2017, românii care au ales planurile tarifare de bază pentru serviciile de roaming (Eurotarifele) vor comunica în ţările UE la aceleaşi costuri ca în România, la care operatorii pot adăuga o taxă suplimentară.

Se poate aplica o suprataxă de maximum 5 eurocenţi/minut pentru apelurile efectuate către statele membre UE, maximum 1,14 eurocenţi/minut pentru apelurile primite, cel mult 2 eurocenţi pentru trimiterea unui mesaj text (SMS) către ţările UE, în timp ce accesul la internet poate fi taxat suplimentar cu maximum 5 eurocenţi/MB (toate fără TVA).

Ştiţi la fel de bine ca mine că unul dintre motivele rămânerii în urmă a României este infrastructura de transport deficitară, care nu este conectată optim la cea europeană, nici pe apă (pescajul Dunării nedragate corespunzător nu permite un trafic fluvial substanţial, iar portul Constanţa este excentric faţă de axele majore de transport), nici aerian (comparaţi aeroportul Henri Coandă al nostru, cu cei 9,2 milioane de pasageri transportaţi în 2015, cu aeroportul din Viena, utilizat anul trecut de 22,7 milioane de călători), feroviar (liniile distruse permit doar viteze de-a dreptul interbelice) sau rutier (cioturile noastre de autostrăzi nu duc nicăieri, nefiind cuplate cu autostrăzile Ungariei, Serbiei sau Bulgariei).

Din nefericire, nici sistemul de transport alternativ (desfăşurat cu mijloace ecologice,  neconvenţionale) nu se simte mai bine, ceea ce contribuie, de asemenea, la atragerea celor mai puţini turişti străini dintre ţările cu care ne putem compara.

Când spunem transport alternativ, ne referim în primul rând la potecile şi drumeagurile

„de ţară” care se pretează pentru mersul pe jos sau cu bicicleta, acest tip de infrastructură fiind cel mai uşor de realizat şi, totodată, cel mai ecologic.

În Europa acest sistem de transport devine din ce în ce mai la modă, atât în oraşe (vezi Paris, Londra sau Amsterdam) cât şi pe distanţe lungi, în spaţiul rural. Deocamdată, au fost create două reţele de drumuri care străbat întregul continent, de la Atlantic până în Rusia şi din Scandinavia la Mediterana.
1. Reţeaua Eurovelo, finanţată cu fonduri UE, cuprinde 15 rute întinse în 42 de ţări pe 70 mii km, destinate atât mersului pe bicicletă, cât şi celui pe jos. O rută din cele 15, EV6, Atlantic-Marea Neagră, trece prin România, urmând de la Porţile de Fier cursul Dunării (pe ambele maluri, atât bulgăresc cât şi românesc), străbătând apoi sectorul românesc al fluviului până la Galaţi, atingând Delta Dunării şi sfârşind pe malul Mării Negre, la Constanţa.

O altă rută importantă, EV11 (East Europe Route) pleacă de la Norkap, din nordul Norvegiei până la Atena, trecând prin Ungaria, pe traseul Szeged-Tokaj, paralel cu frontiera românească.

Parlamentarii au iniţiat o nouă lege prin care cer schimbarea buletinelor din România. Astfel, cât de curând românii vor avea acte de identitate asemănătoare cu cele ale celorlalte state din Uniunea Europeană.

Noul tip de carte de identitate va fi în format ISO 7810, va avea o dimensiune similară permisului auto sau cardurilor bancare și de asemenea, va avea măsuri de siguranță și protecție sporite, dar și mai multe date informative.

În noile buletine, românii vor avea trecut numele ca și acum, codul numeric personal, grupa sanguină, dar și faptul că posedă sau nu permis de conducere auto și numărul asigurării sociale. În schimb, ADRESA nu va mai fi trecută pe actul de identitate.

Iniţiatorul legii, deputatul Mihai Aurelian, spune că lipsa adresei de pe actul de identitate reprezintă un mijloc de protecție a persoanei, în fața infractorilor care nu vor ști unde locuieşte respectivul, în acest fel ferindu-i familia sau pe el personal de eventuale întâmplări nefericite.

“O problemă stringentă o reprezintă opțiunea emiterii cărții de identitate, conferind posibilitatea cetățeanului care solicită noul document de a alege o carte de identitate care să nu conțină CIP-ul de memorie, respectând convingerea religioasă a fiecărui român care nu dorește să posede un astfel de document care sa aibă incorporat un astfel de CIP.

Pe pagina de socializare a viitorului(ca inca nu a inceput campania electorala, desi ambele partide de frunte din Sighet au si dat drumul la tot felul de giumbuslucuri) cica primar al orasului din partea partidului actualului primar al orasului se intampla ceva ciudat. Mai mult sau mai putin. Au aparut o serie de fotografii in care, la masa lunga -care stie multe dar nu poa' sa spuna- din biroul primarului stau asezati domnul inca primar sighetean si cel pe care il vrea el uns ca si primar peste vreo 2 luni si ceva. Si cam ce credeti ca vedem in fotografii? Vedem niste proiecte pe masa, sau schite, legate de catedrala din Sighet si despre cam ce se va intampla cu ea in viitor. Lucru de altfel, deloc rau, daca e sa ne luam dupa cum s-a transformat fosta strada C. Coposu si dupa pozele pe care le putem vedea. 

Sau am putea sa vedem in fotografii cum se face deja campanie electorala, ca sa fim siguri ca actualul primar deja se asteapta sa isi puna omul in scaunul lui, ca tot ce s-a facut pana acum sa se continue. Adica tot ceea ce au facut ei cum au vrut, sa continue tot asa. Umbla vorba in targul sighetean ce multi dintre baietii de frunte din ultimii patru ani se pun incet incet la adapost.....oare de ce?

Sau am putea sa vedem un -inca- director de spital care nu prea mai are chef sa munceasca la spital, pentru spital si pentru pacientii inghesuiti intr-o gramada de sectii mizerabile, infecte, mucegaite, cu personal subdimensionat si prost platit, cu o sectie de urgente in care esti pus sa stai afara pe hol sau in curte daca madamele asistente nu au chef de tine - in cel mai rau caz vorbesc cu tine de incepi si tu sa crezi ca ai venit degeaba la spital, ca tu de fapt te simti bine -  si care director isi croieste incet-incet trecerea de la scaunul de director de spital la cel de ''director'' de oras. Numai ca vezi dumneata domnule director, curtea spitalului nu se aseamana cu orasul pe care vrei sa il pastoresti! Si tare mi-e frica sa nu arate orasul la fel ca sectiile spitalului peste cativa ani.

Bugetarii cu salarii mici ar putea beneficia de la 1 august, cu plata la 1 septembrie, de majorări salariale de până la 20%, potrivit unui proiect de ordonanță discutat în ședința de miercuri a Guvernului.

"În această a doua jumătate a grilei de salarizare vom veni cu majorări semnificative, în funcție de categoriile despre care vorbim, majorările sunt până la 20%, de exemplu, la asistenți sociali. La alte categorii sunt mult mai reduse, sunt mai degrabă modice, intrăm pe 1%, dar avem aceste majorări pe toate clasele salariale. (...) Pe medie vorbim de o creștere salarială pe fondul de salarii de undeva la 5%. (...) Să nu uităm însă că ea vine după o creștere salarială pe tot sectorul public de 10% și să nu uităm că de la 1 (n.r. mai) mai vorbim de un nou salariu minim pe economie. Actualizarea datelor despre care vorbim se bazează pe salariul minim de 1.250 de lei, care intră în plată de la 1 mai", a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, într-un briefing la Palatul Victoria.

Acesta a spus că majorările vizează jumătatea inferioară a claselor de salarizare. "Sunt în acest moment 110 clase de salarizare, probabil intrăm în primele 50 și ceva cu modificări salariale, ceea ce va însemna mai mult de jumătate din personalul din sectorul public. (...) Se aplică pe 1 august, înseamnă că prima plată este după 30 de zile, în septembrie", a explicat Suciu.

Dan Suciu a susținut că aceasta este dimensiunea financiară pe care Guvernul și-o poate permite în acest an.

"Deciziile pentru 2016 pot fi asumate de actualul Guvern, (...) inclusiv proiecțiile bugetare pe 2017 acest Guvern și le poate asuma, pentru că va fi cel care va face structura de buget pentru 2017, evident. Toate discuțiile legate de anii următori evident nu mai țin de atribuțiile actualului Guvern", a menționat Suciu.