Apariția unui copil în viața unui adult reprezintă un examen de maturitate care vă schimbă radical viața și vă face mult mai responsabili. Comparativ cu perioada de acum 20-30 de ani, în prezent există o mobilitate mult crescută datorită faptului că mașina nu mai este un lux, ci o necesitate la îndemâna celor mai mulți dintre noi.

O foarte mare atenție trebuie acordată siguranței și protecției copilului, motiv pentru care căutarea de scaune auto isofix (mai sigure pentru că nu permit mișcarea scaunului) în magazinele specializate pe articole pentru copii trebuie să fie o prioritate pentru fiecare părinte care deține o mașină.

Alegerea unui scaun auto pentru copil se face în primul rând în funcție de greutatea copilului.

În cazul copiilor din stadiul de nou-născut până la cei care au o greutate de până în 13 kg se folosesc doar scoicile auto, asemănătoare unor coșuri cu mâner, cu 3-5 puncte de fixare a centurii de siguranță. Transportul copiilor într-un astfel de scaun se face obligatoriu doar cu spatele la sensul de mers al mașinii.

Mihnea Motoc, ministrul Apărării Naționale, a precizat că de la 1 ianuarie 2017 va intra în vigoare Legea rezerviștilor voluntari. Aceasta are în plan o perioadă de formare prin care se acumulează cunoștințele necesare și va dura trei luni. După această sesiune urmează o convocare anuală, rezerviștii militari având parte de un stimul financiar, informează Agerpres.

„Serviciul militar obligatoriu a fost introdus in anumite conditii in Lituania, vorbim de tarile aliate, in Romania a fost suspendat pe timp de pace in 2007, era firesc sa fie asa in conditiile in care mergeam spre constituirea unei armate profesioniste, exclusiv profesioniste, de atunci a trecut ceva timp si este evident ca s-a resimtit de ceva timp, cu ani in urma, un gol, o nevoie de a completa resursele pe care le putem mobiliza, pe care ne putem baza la un moment dat. In final s-a gasit o formula legislativa buna, avem adoptata legea rezervistului militar, lege care concepe un sistem foarte judicios de antrenare atat a celor care au avut la un moment dat in cariera lor o formatie militara, cat si a celor care nu au niciun fel de pregatire militara. In esenta este vorba de antrenarea acestora intr-o perioada de formare initiala, probabil 3,4 luni in care acumuleaza cunostintele de baza, dupa care, anual, se face o convocare de instructie, de doua saptamani, 15 zile, de actualizare a pregatirii, timp in care exista o relatie contractuala cu acesti rezervisti militari si un anumit stimulent financiar, un procent din salariul pe care il au in civilie”, a declarat Mihnea Motoc.

Anul acesta, în 17 Mai, s-au împlinit 690 de ani de când aşezarea medievală Sighet (Zygeth) apare pomenită expres într-un document oficial emis de regele Ungariei, Carol I, la cererea preoţilor sau a rectorilor bisericilor din districtul sau provincia Maramureş (de districtu seu provincia Maramorosiensi), care a transumat şi documentul anterior emis la 14 Mai, la Esztergom de arhiepiscopul Boleslau. Se ştie că data apariţiei unei localităţi într-un document nu este şi data naşterii sau întemeierii sale, care a avut loc cu certitudine anterior, la un moment ce nu poate fi specificat cu certitudine.
Documentul cadru, în care au fost copiate documentele emise la 14 şi 17 Mai, care îl pomeneşte pe Ioan din partea bisericii din Sighet (Zygeth), a fost emis ulterior, în anul 1341, transu­mând documentele mai vechi, dar datele exacte şi informaţii suplimentare sunt imposibil de descifrat din cauza deteriorării avansate a documentului în momentul fotografierii lui de către Arhivele Naţionale Maghiare, (M.O.L., DF 247881). Acesta este din nefericire pentru noi dispărut din 1945, la M.O.L. singura imagine păstrată este o copie de o calitate slabă după documentul care se afla înainte de cel de-al doilea război mondial la Sfântu Gheorghe, la Muzeul secuiesc, în Colecţia Barabas Sámu. De aici a fost transportată toată arhiva în Ungaria, fiind bombardată şi distrusă, conform informaţiilor oferite de Sas Péter, care a publicat lista documentelor trimise la Budapesta pentru salvare şi bombardate pe drum. Nu se ştie cum a ajuns documentul din 1341 la Muzeul secuiesc, se poate presupune că datorită faptului că în Evul Mediu comiţii Maramureşului erau şi comiţi ai secuilor, unul dintre aceşti comiţi ar fi păstrat documentul în Secuime.  

Trenul Mocănița, Cimitirul Vesel și bisericuțele din lemn aflate în patrimoniul UNESCO au fost cele mai vizitate obiective turistice în perioada iunie-august, a declarat, luni, pentru AGERPRES, președintele Asociației Naționale de Turism Rural Ecologic și Cultural - ANTREC Maramureș, Livia Sima.

"Din informațiile noastre, dar și din observațiile proprietarilor de pensiuni rurale, trenul Mocănița, bisericuțele din lemn aflate în patrimoniul UNESCO și Cimitirul Vesel din Săpânța au fost cele mai vizitate obiective turistice în sezonul estival. Cel trei obiective turistice sunt foarte renumite atât în țară cât și în străinătate și se bucură de o largă apreciere. În jurul acestor obiective de-a lungul anilor s-a dezvoltat o rețea de pensiuni și moteluri care oferă servicii diversificate pentru iubitorii unei vacanțe inedite. Cert e că, încet, dar sigur, am asistat la o schimbare de percepție asupra turismului rural datorită acestor repere, dar și a altora mai puțin cunoscute. Anual, mii de turiștii ajung în Maramureș pentru a vedea și a petrece un scurt concediu la țară sau a face o plimbare cu Mocănița pe Valea Vaserului" a spus Livia Sima.

Desi suntem deja in august, vara nu si-a spus inca ultimul cuvant. Romania va mai fi sub caldura pentru inca doua luni, asa ca este prea devreme sa spui adio aerului conditionat si sa incepi sa te gandesti la iarna. Dar asta nu inseamna ca daca ai un aparat bun (noi recomandam aerul conditionat Daikin cu inverter, dar exista foarte multe alte produse de calitate pe piata) trebuie sa il si suprasoliciti. Chiar si atunci cand este extrem de cald in casa pot fi gasite solutii pentru a mai face economie si a lasa aparatul sa functioneze doar cand este obligatoriu.

Mai rar o asemenea dependenţă de oraşul vecin cum are Culoarul Tisei de Sighetu Marmaţiei. Comunele Sarasău, Câmpulung la Tisa şi chiar cele mai îndepărtate, Săpânţa şi Remeţi, depind economic de platformele de prelucrarea lemnului din Sighet.

Câmpulung la Tisa

La Câmpulung la Tisa a fost fabrică de prelucrare a lemnului. Nu mai e, dar oamenii sunt specializaţi.

„Prin tradiţie, oamenii de aici se pricep, afirmă viceprimarul Rudolf Lemak. Avem meseriaşi buni, au lucrat la fabrica de cherestea, pe lângă agricultură. Sunt 3-400 de oameni de aici care lucrează la Sighet, la firmele de gen. Sincer, încercăm să-i atragem să se extindă încoace, să revitalizeze făbricuţa noastră de la Câmpulung la Tisa. Să fie de lucru, dar aici”.

Săpânţa

La Săpânţa, e ceva mai rău. Comunitatea era odinioară închisă, nu se permiteau, în istoria satului, căsătoriile cu vecinii maghiari sau ucraineni... „De lucru nu este aici, nici pădure nu prea mai e”, spune secretarul primăriei, Robert Orzan. „Sunt duşi 30-40% din cei cu putere de muncă în Spania, Franţa, Italia. Restul fac agricultură, sunt ferme, se ocupă cu albinăritul.”