Clubul Rotaract Sighet, alături de Clubul Interact Sighet și Clubul Român de Țurcă vă invită pe data de 12 august 2018, între orele 13:00 și 17:00, la Stadionul Municipal din Sighetu Marmației, să participați la proiectul „Jocurile copilăriei”.

Ne vom aminti împreună de Șotron, Țurcă, Rațele și Vânătorii, Lapte Gros și multe alte jocuri și  surprize. Noi dispunem de toate cele necesare, dar voi trebuie să aduceți ceva esențial- buna dispoziție!

Cu mic, cu mare, vă așteptăm să participați la proiectul „Jocurile copilăriei” care și-a propus umătoarele 16 jocuri:

Între orele 13.00 – 14.00:
• Lapte gros
• Elastic
• Rațele și vânătorii
• Flori, fete și băieți
• Șotron

Între orele 14.00 – 15.00:
• Țară, țară vrem ostași
• Badminton
• Adevăr sau provocare
• Prinsa
• Coarda

Între orele 15.00 – 16.00:

În cursul anilor 2013 și 2015-2018, IICCMER a organizat și desfăşurat cinci campanii de cercetări arheologice în perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituțiile abilitate (Procuratura, Poliția, Medicina Legală) nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare și nu de cercetare și recuperare a osemintelor. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte. În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost practicate două unităţi de săpătură (S.13 = 23,50 x 3,00 m și S.14 = 8,50 x 5,00 m) care au cuprins o suprafaţă însumată de 113 metri pătraţi, în acestea fiind identificate şi cercetate un număr de 11 morminte. În cele cinci campanii de săpături au fost executate 14 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 44 de morminte. Dintre acestea, un număr de 41 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparțin unor deținuți. Trei dintre morminte, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțin însă unor localnici decedați în ultimele decenii, despre care se cunoaște că s-au sinucis și au fost îngropați în necropola deținuților. Dintre mormintele deținuților au fost extrase și recuperate osemintele a 40 de persoane, la unul din sicriele descoperite (M.37/2018) constatându-se că acesta avea avea capacul deranjat și scheletul lipsă. Această situație se explică prin faptul că familia defunctului a avut posibilitatea să cunoască locul precis al mormântului, să-l deshumeze și să-i recupereze osemintele.

În perioada 14 iulie-12 august Memorialul Sighet vă invită să vizitați expoziția Speranța moare ultima. Foști deportați în Rusia Sovietică își aduc aminte realizată de artistul fotograf Marc Schroeder.

Fotograful luxemburghez Marc Schroeder și-a început proiectul de documentare privind deportarea germanilor din România în Uniunea Sovietică în anul 2012. Scopul primei sale călătorii în România din 2010 a fost acela de a porni pe urmele sașilor transilvăneni: strămoșii acestora se trag, printre altele, de pe teritoriul actual al Luxemburgului. 
În cursul primei sale călătorii de descoperire, fotograful a aflat pentru prima oară despre deportarea în Rusia și a constatat totodată că aceasta le era necunoscută multora din România. 
Marc Schroeder și-a propus să îi caute pe unii dintre ultimii martori ai vremii. Timp de trei ani, Marc Schroeder a vizitat în România peste 40 de foști deportați în Uniunea Sovietică, fotografiindu-i în ipostaze comune și consemnându-le amintirile. Astfel a luat naștere o serie de portrete expresive care reflectă identitatea acestor oameni ca membri ai unei minorități, precum și experiențele traumatizante din lagărele de muncă sovietice. Mărturiile martorilor vremii schițează o imagine a memoriei colective cu privire la deportări.

Proiectul a beneficiat de sprijinul financiar al Institutului Cultural Român din București, în cadrul unei burse destinate jurnaliștilor culturali, din 2013.
Expoziția prezintă o selecție din vastul material fotografic colectat. Fotografiile sunt însoțite de fragmente din conversații înregistrate cu supraviețuitorii deportării.

Şcoala de vară ”Moş Pupăză” se desfăşoară în acest an în două perioade şi în două locuri diferite. Astfel, în perioada 22-29 iulie, evenimentul se va desfăşura în Ţara Lăpuşului, iar în intervalul 12-19 august, Şcoala de Vară va avea loc în Ţara Maramureşului.
Şcoala de vară ”Moş Pupăză” este un proiect pedagogic de transmitere şi preţuire a tradiţiilor strămoşeşti, de explorare a aspectelor specifice vieţii de zi cu zi din satul tradiţional, iniţiat în 2016 la Valea Stejarului, Ţara Maramureşului şi extins şi în Ţara Lăpuşului. În cadrul şcolii, participanţii de toate vârstele pot să se familiarizeze sau să aprofundeze cunoştinţe legate de meşteşuguri populare strămoşeşti, muzică, dans, pictură, munca în gospodăria ţărănească, să simtă traiul autentic rural, de la sacru la cotidian, de la munca câmpului la jocul satului.

Sarbatoarea radacinilor strabune la Calinesti (30 iunie-1 iulie 2018)

Gala Folk ”Floare de Colț” Sighet 18-19 august 2018.

Proiectul a fost declarat câștigător în cadrul Competiţiei Naţionale de proiecte „Idei din Ţara lui Andrei 2017” şi este finanțat de către S.C. OMV PETROM S.A.

Durata de implementare a proiectului a fost de 8 luni, în perioada 16.10.2017-15.06.2018, având o valoare totală de 20000 euro.

Proiectul a vizat modernizarea şi dotarea unui spaţiu multifuncţional pentru derularea de activităţi şcolare şi extraşcolare ce vor genera creşterea şanselor de reuşită şcolară şi profesională.

Conferința de încheiere a proiectului ”ACCES CĂTRE SUCCES” va avea loc marți, 19.06.2018, ora 11.00 în spațiul multifuncțional al Liceului Tehnologic Marmația realizat în cadrul proiectului, Sighetu Marmației, str. G-ral Mociulschi, Nr. 17-19.

Vă așteptăm cu drag! 

Seară de poezie și muzică – omagiu poetului Ion Iuga “…cel mai frumos bărbat din Nord”

Cenaclul Literar al Centrului Cultural a organizat o seară de poezie și muzică, dedicată poetului Ion Iuga, anul acesta împlinindu-se 25 de ani de când a plecat dintre noi. Despre operă și poet a vobit conf.univ.dr. Gheorghe Mihai Bârlea (care i-a dedicat și o poezie) iar prof.dr. Ioan Dorel Todea a făcut o scurtă prezentare a operei și a particularităților creației lui Ion Iuga. Cei doi au citit-recitat câteva din poeziile poetului.

Au prezentat din creațiile lor poeții: Gabriela Mariana Cosovan, Mihai Petrețchi(a recitat și a cântat  la pian), Gheorghe Mihai Bârlea iar Dorel Bizeu a recitat și cântat în acompaniament de chitară. Surpriza serii a fost grupul vocal HORITOARELE, condus de Ileana Nemeș- referent la Centrul Cultural, care a prezentat- în premieră- un recital de cântece populare culese din zona etnografică a Maramureșului ( corepetitor Mihai Chiș).