logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
Fisc apăsător şi contabilitate fantastic de încurcată P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 04 August 2021 08:06

În Rev. Istorică, Vol. XXV, no. 1-3, ian-mart 1939, pag. 34, dl. N. A. Constantinescu scrie în "Noua Istorie a Românilor de N. Iorga":

<Volumul "Monarhiilor" se încheie cu preţioase informaţii asupra organizării vechii monarhii româneşti, sprijinită pe un fisc apăsător, cu o "contabilitate fantastic de încurcată" (p. 507), pe care nimeni nu fu în stare să o pună în ordine (p. 510), atât de felurite, capricioase şi complicate erau pretenţiile "tiranului păgân", încât toată grija monarhului era de mulţămi Poarte şi de a-şi salva aparenţele de rang şi pompă. Datele culese în diferite izvoare cu privire la tribute ni arată ce necesar ar fi un studio, -biruind multe greutăţi ce îi stau în cale, -asupra fiscului celor două State şi obligaţiile lor faţă de Poartă, completat şi cu ceea ce arhivele din Stambul ar putea să adauge ca material.

Rămâne o enigmă: cum de se mai putea "trăi larg la curta Domnilor" şi se mai găseau bani pentru "risipitoarea evlavie"şi pentru "comoara de giuvaieruri">.

Citeşte mai mult...
 
Despre Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei din 1821 PDF Imprimare Email
Scris de Sighet Online   
Miercuri, 04 August 2021 08:04

Despre Alexandru Ipsilanti se afirmă că era descendent direct din "altân bey" (prinţul aurului) Constantin Brâncoveanu, acesta el însuşi fiu al Stancăi Cantacuzino. Deşi exponent al grecismului, el pare a fi de "extracţie tracă" (supoziţie eminamente pe baza coincidenţei dintre numele de familie şi un oiconim de la actuala graniţă turco-elenă). Evident, simplă speculaţie, căci la origine erau greci pontici din Trapezunt. Dar după mamă, era fiul Elisabetei Văcărescu. Am încercat să determinăm din ce fiică a lui Constantin Brâncoveanu descindea, dar nu am avut atâta perspicacitate. Presupunem că fie din Ilinca, fie din Safta Brâncoveanu, dar e neclar. Din cele şapte fiice cunoscute (Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Ancuţa, Bălaşa, Smaragda/Smaranda) ale lui "altân bey", Ilinca şi Safta au avut cei mai mulţi descendenţi.

Site-ul israelian wikipedia îl "pârăşte"pe altân bey că avea o avere impresionantă, depunând în bănci din Veneţia, Viena, posibil Amsterdam sau Anvers, avere pe care ar fi preluat-o văduva sa, Marika. Cum putea depune ? Încredinţa zarafilor sefarzi, cu legături în marile oraşe apusene şi primea înscrisuri de credit, care erau onorate de oameni anume desemnaţi. De asemenea, că la Biblioteca Mănăstirii din Horezu se găseau şi cărţi scrise cu caractere ebraice. După ce au fost aruncate în apă, cadavrele celor executaţi au fost preluate de pescari creştini şi depuse la mănăstirea Miriam Aliyah în Chalki, lângă Istanbul. În 1721, în mod secret de către văduva sa, osemintele au fost preluate şi depuse la biserica Sfântul Gheorghe Nou din centrul Bucureştiului,  în care în 1914 s-ar fi descoperit o inscripţie, ceea ce ar fi permis identificarea relativă a osemintelor.

Citeşte mai mult...
 
Claudius Aeliani Partea a XXXXVI-a: Ist. div. 7.21.: Despre dorinţa (râvna) pe care Cezar şi Pompei o aveau spre a se instrui PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 04 August 2021 08:00

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

 A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Citeşte mai mult...
 
Navigatorii şi negustorii evului mediu timpuriu ai Mării Negre Partea II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 03 August 2021 11:12

Găsiserăm undeva informaţia că cazacii zaporojeni îmbarcaţi în luntre iuţi, pescăreşti coborau pe apele interioare şi atacau în grup vasele fluviatile comerciale otomane; e posibil ca uneori atacurile să se fi dat la gurile de vărsare ale râurilor ori fluviilor (Sulina putea fi un asemenea punct de atac).

Otomanii cer Principatului Moscovei şi Poloniei (de care Secea Zaporojană depindea) să intervină împotriva acestei forme de piraterii (de atacuri banditeşti, al căror scop erau încărcăturile vaselor otomane),

Aceste atacuri creau o problemă relaţiilor dintre state, dar cazacii zaporojeni se situau în afara legii practic, iar forma lor organizaţională imita statele româneşti, dar nu era propriu-zis o organizare statală închegată şi subordonată unei autorităţi ferme absolute.

Căzăcimea zaporojană se constituie în primele decenii ale sec. al XVII-lea dintr-un amestec de neimaginat de populaţii predispuse la contra-riposte, unde şi mazili moldoveni îşi au locul.

Citeşte mai mult...
 
Două reprezentări mai puţin ştiute ale lui Vlad Ţepeş Vodă (ceva mai omeneşti) PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 03 August 2021 11:05

Din căutări internet, am dat de două reprezentări mai puţin ştiute ale Marelui Vodă Vlad al III-lea, zis şi Kazîklî sau Ţepeş (în maghiară, Munteanul sau transliterat în engleză The Highlander, al Ţinuturilor Înalte).

Prima reprezentare se regăseşte pe site-ul de limba sârbo-croată (care este oarecum pozitiv, dacă nu laudativ la adresa Domnului, cu privire la ajutorul acordat creştinilor sud-dunăreni în speranţele lor anti-otomane şi în justeţea sa chiar exagerată), iar a doua pe site-ul de limbă greacă al wikipedia.

Deci, în Bulgaria, Serbia, Grecia imaginea voievodului ar fi mai pozitivă decât în alte părţi, imagine care, considerăm că este mult mai corectă.

Pe alocuri e amintită şi expresia: "Unde eşti tu Ţepeş Doamne", care în română ar fi o invocaţie către un salvator justiţiar nesperat. Numele său este deasemenea în lista binefăcătorilor mănăstirii athonite Hilandar ca Vlado Cepeš.

Mama sa ar fi fost Snezana (prinţesă moldavă, o rudă a lui Alexandru cel Bun ? Fiică de la prima soţie a acestuia ?).

Se explică masacrul boierilor care l-au ucis pe tatăl său şi pe un frate (Mircea ?) prin faptul că i-ar fi orbit şi îngropat de vii pe cei doi. I se aduce elogiu pentru bunăvoinţa faţă de oameniii simplii şi pentru crearea unei armate populare benevole (prin voluntariat). Este lăudată metoda atacurilor spontane şi nocturne în tabăra otomană. El refuza să poarte coroana (la care avea dreptul), menţionându-se scufiţa distinctivă cu o broşă. Legende pozitive despre figura sa istorică se păstrează în Banatul sârbesc (Voivodina) şi ţinutul Gorje. Modul cum a murit este disputabil şi absolut incert. După deces, trupul său a fost separat de căpăţână, iar aceasta a fost trimisă conservată în miere la Istanbul, sultanului pentru confirmare a decesului lui Kazîklî  Bey. Acolo, ţeasta ar fi fost expusă în loc public, pusă într-un par.

Citeşte mai mult...
 
Despre Cazan al lui Sahac, dregător al lui Vlad Ţepeş P a I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 03 August 2021 07:57

Din Revista Argesis 17/2008 domnul Radu Oprea scrie despre Cazan al lui Sahac că era posibil cu ascendenţă armenească ("nume cu rezonanţă armenească").

Că este astfel am putut verifica în lista dinastică a Bagratizilor (sau Bagratouni armeni) şi georgieni, unde unii regi poartă numele Sahak. Bagratizii pretindeau a descinde din linia lui David şi rude cosanguine cu Domnul Isus (conform lui Movsēs Horenats'i). Conform cronicarului Mihail Sirianul, creştini armeni şi sirieni ar fi fost deportaţi în Tracia de către împăratul bizantin Leon Khazarul.

Familia Bagratouni avea guvernatori numiţi şi în Iberia şi Ossetia din rândul ei. Întâlnim numele Abas (corespunzând Abaza şi la Bagratizi). Iar numele David este extrem de frecvent.

Familia lui Cazan al lui Sahac e atestată din timpul lui Neagoe Basarab ca deţinând moşii la marginea vechiului judeţIlfov în satele numite Greci, Săhăteni, Bonţeşti, Răzvad.

Citeşte mai mult...
 
Rolul mai degrabă pozitiv al enclavei bucegene a Hanatului Hoardei de Aur în constituirea consolidarea şi menţinerea principatelor române P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 02 August 2021 10:11

Din RI serie Nouă, Tomul XXV, no.3-4, mai-august 2014, pag. 213-233, articolul semnat de domnul Şerban Papacostea şi intitulat "Ţările Române- emergenţă şi cristalizare statală. Istorie şi geopolitică: geneza statului în trecutul românesc", deducem că Hanatul Hoardei de Aur şi expresia ei politică locală, mini-hanatul din Bugeac au avut mai degrabă un rol pozitiv în contrabalansarea puterilor maghiare şi polonă, până la emergenţa sultanatului otoman şi în constituirea principatelor medievale române, dar şi în conservarea identităţii lor politice distincte şi naţionale, aflate sub o continuă presiune maghiară, bulgară, turcă (ŢR), respectiv polonă/ruteană, maghiară, turco-tătară (Moldova).

Iată de ce memoria populară îl înregistrează pe principele din Bugeac numit Atlamos (Othlamos), cumnat al hanului din Sarai probabil drept Toma Alimoş, "boier sau haiduc din Ţara de Jos" (a Moldovei). El cade într-o luptă cu valahii principelui Nicolae Alexandru, fiind capturat prizonier şi executat prin decapitare (pare-se pe la anul 1345). Probabil este momentul de expansiune al ŢR spre gurile Dunării şi Marea Neagră, cu controlul unor cetăţi de pe Dunăre, unele preluate poate de la negustori genovezi (Chilia Veche ?).

Citeşte mai mult...
 
Opiniile Sfântului Antim Ivireanul referitoare la intervenţiile Patriarhiei Ecumenice PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 02 August 2021 10:02

În Nicolae Iorga- <Istoria Românilor. Vol. 7. Reformatorii, Buc., 1938> se arată cum Sfântul Antim Ivireanul se ridică împotriva tendinţelor Patriarhiei Ecumenice exprimate prin doi patriarhi, Dosoftei de Ierusalim, apoi urmaşul său Hrisant (Notara posibil?) care cer închinarea mănăstirilor din Principate aşezămintelor creştine din Locurile Sfinte. Aceasta presupunea susţinerea financiară din Principate (uneori mult peste posibilităţile proprii).

<N-au fost vreodată, nici nu vor fi în Ungrovlahia mănăstiri supuse vreunuia dintre Patriarhii de aiurea, ci toate acestea sânt sub a noastră cârmuire, în care şi când săvârşim jertfa fără sânge, stâm numai noi pe sfântul Scaun, nu şi al Ierusalimului; ci deci numai de voia noastră milă Sfântului Mormânt de la mănăstirile noastre Patriarhului Ierusalimului, altădată şi la al Ungrovlahiei... Şi dacă un înger din cer ne-ar porunci, noi, socotind mai de temeiu sfintele canoane ale Fericiţilor Părinţi şi legile dumnezeeşti decât porunca lui [Hrisant], noi nu ne vom supune (26 dec. 1710) > (Op. citată, pag. 20-21). Destul de categoric ! La 1712, Hrisant se mai domoleşte şi relaţiile se reiau după voia relativă a Sfântului Antim.

În politică, Antim este deschis de partea politicii Ţarului (ca pro-creştin şi ortodox).

Citeşte mai mult...
 
O căsătorie preconizată, dar nefinalizată: Matei Basarab cu Loxandra/Roxandra Scarlatou P a II-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 02 August 2021 09:58

Loxandra/Roxandra Scarlatou este considerată strămoaşa Mavrocordaţilor fanarioţi, căsătorită cu negustorul Nikolaos Mavrocordatos. Era fiică a negustorului de animale, furnizor al trupelor otomane Skarlatos Beglitzis. Prenumele Dânsei este neclar: posibil Loxandra, Roxandra sau Roxana. Avea o educaţie aleasă, demnă de o prinţesă. Ea a fost prima dată căsătorită pare-se cu Alexandrul Coconul pe când era încă copilă, fiul lui Radu-Mihnea, iar după decesul acestuia în 1632 este făgăduită (logodită) lui (cu) Matei Basarab, dar din cauza contractării unei forme grave de variolă, din cauza căreia pierde un ochi şi rămâne cu o uşoară asimetrie a feţei, nunta se anulează. Era copilă când s-a căsătorit probabil cu Alexandru Coconul (dacă nu ar fi vorba de o altă Roxandra din familia ei, dar nu ştim cu certitudine; poate o vară a sa ?).

Mai multe informaţii sunt pe site-urile internet în limbile greacă, bulgară şi engleză. Dare greu de lămurit dacă e vorba despre aceeaşi fată (Domnişoară) sau e vorba de două verişoare, purtând acelaşi prenume.

Citeşte mai mult...
 
Navigatorii şi negustorii evului mediu timpuriu ai Mării Negre Partea I-a PDF Imprimare Email
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 29 Iulie 2021 09:51

În lucrarea reputatului domn Gheorghe Brătianu intitulată <Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană> e menţionată aprovizionarea cu cereale de către navigatori veneţieni pentru combaterea foametei extreme di peninsula italică de la 1268. Accesul italienilor fusese asigurat prin tratatul de la Nimphea dintre genovezi şi Imperiul Bizantin din  1261, dar se pare că erau elterioare anului 1204, an după care sunt menţionate corăbii veneţiene şi provensale în Marea Neagră.

Pentru controlul strâmtorilor şi acces la porturile Mării Negre se vor declanşa conflicte navale de durată între veneţieni şi genovezi.

Iar unui asediu al Caffei îi este atribuită răspândirea cumplitei epidemii de ciumă din Europa, dusă tot de neguţători şi corăbieri (epidemie care a făcut ravagii îngrozitoare).

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 9 of 289

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact