Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca ofera sighetenilor, vineri, 27 noiembrie, de la ora 18, la sala Radio Sighet, prezentarea filmului francez “Stella”, regia Vanina Vignal. In anul 2007, filmul a luat premiul pentru patrimoniu la Festivalul International “Cinema du reel”. Stela este o romanca de 49 de ani care-si duce traiul intr-o suburbie a Parisului, muncind din greu si cersind pentru a putea plati un tratament sotului grav bolnav. Filmul – un documentar-artistic – incearca sa raspunda la intrebarile pe care ni le punem cu totii in legatura cu miile de emigranti romani care traiesc intr-o saracie crasa intr-una din capitalele Europei: Cine sunt ei? De ce au plecat din Romania? Ce-au lasat in urma lor? Din ce motiv si-au incalcat principiile? De ce accepta saracia si umilinta printre straini? Si, in acelasi timp, pentru spectatorul occidental, filmul “Stella” incearca sa schimbe eticheta de “tigani cersetori” pusa romanilor cu prea multa usurinta. Prezentarea filmului in limba romana, beneficiaza si de prezenta regizoarei Vanina Vignal, asa ca recomandam tuturor sighetenilor interesati de arta cinematografica sa fie prezenti la un eveniment cu totul special.

INTRAREA LIBERA!

Asociaţia culturală „Pro Basarabia şi Bucovina”, filiala „Reîntregirea” din Sighetu Marmaţiei şi-a desfăşurat activitatea de-a lungul a 19 ani, implicându-se în activităţi predominant culturale. Bazele ei au fost puse de prof. Constantin Calogherato, care a reuşit să adune 128 de basarabeni şi bucovineni refugiaţi, care s-au stabilit  în Sighet. În general, membrii acestei asociaţii participă cu interes la asemenea manifestări de ţinută, aşa cum a fost şi cea desfăşurată vineri, 20 noiembrie 2009, la Sala Radio.

  Prof.dr. Nuţu Roşca, membru al acestei asociaţii de la înfiinţarea ei şi-a prezentat cartea "Basarabia şi ministrul întregitor Daniel Ciugureanu", tipărită la Aska Grafika, Sighetu Marmaţiei, 2009, care iluminează un capitol mai puţin cercetat, legat de contribuţia basarabenilor la înfăptuirea Marii Uniri. Alegându-l pe Daniel Ciugureanu dintre martirii neamului, acel basarabean patriot şi devotat cauzei românismului, domnul profesor Nuţu Roşca, reuşeşte      printr-o documentare remarcabilă să restituie istoriei adevăruri care multă vreme n-au putut fi rostite.

Societatea cultural-ştiinţifică „Atheneum”a liceenilor din C.N.D.V., înfiinţată în anul 1995, a reprezentat o deschidere nebănuită a celor care au dorit să dobândească nu doar învăţătură în şcoală, ci şi să acumuleze un important bagaj de cunoştinţe culturale. Iniţiativa a aparţinut elevilor şi profesoarei Doina Voina, care la prima şedinţă a reuşit să redacteze un program. Activităţile desfăşurate erau coordonate de elevi, vizate de profesori şi au fost legate de diverse domenii: literatură, muzică, arte plastice, religie, cosmetică, dezbateri pe teme economice, întâlniri cu personalităţile culturale locale. S-a remarcat contribuţia adusă de elevii clasei de informatică, diriginte prof. Stefan Motogna prin: Norbert Petrovici, actualmente cadru didactic în SUA, Bilaşcu Marius, cadru didactic universitar în Franţa, Raluca Cordiş, Otilia Ofrim, Radu Lazin – tineri ce s-au afirmat plenar, care pe lângă cunoştinţele temeinice, mai ales la informatică s-au dovedit interesaţi de literatură, filozofie, artă.

Despre aceste activităţi, numai cuvinte de laudă. La o oră de română despre G. Bacovia, elevii au spus că nu le place modul în care este tratat acest poet pe care-l consideră interesant. De aceea au reuşit să realizeze un recital Bacovia surprinzător prin profunzimea abordării. Dansul fetelor, sugestia morţii interioare prin sicriul sinistru purtat pe umeri, recitările şi muzica inspirate au emoţionat participanţii.

Cred că ar fi corect să spun de la bun început, faptul că această postare nu este o recenzie a acestei mirabile cărţi. Nu este decât o invitaţie la lectura sa şi, mai ales, este un şir lung de întrebări pe care ţi le pui atunci când începi să o citeşti. Această postare este numai un preambul.
Cercul şi sora sa spaţială sfera sunt exemple vii ale drasticei limitări a capacităţii celei mai evaluate fiinţe sublunare, omul, de a cuantifica perfecţiunea. Numarul PI, este destul de uşor de confundat cu infinitul, pentru că şirul zecimalelor sale este practic, infinit. Şi tot din acest motiv, quadratura cercului încă nu şi-a putut găsi o expresie numerică exactă. “Pendulul lui Foucault”, o sferă de 28 de kg. atârnată sub Cupola Panteonului din Paris, cu un fir de 67 de metri lungime,  demonstrează rotaţia pământului. Nu cred că interesează detaliile tehnice.
Cum înţelegem noi, oamenii, lumea înconjurătoare ? Prin aproximari. Drastic limitat în percepţia universului de către cele cinci simţuri ale sale, omul recurge masiv, la cel de-al şaselea simţ: intuiţia. Uneori asistat de cel de-al şaptelea simţ,  bunul simţ. Alteori, NU. Prin intuiţie omul îşi construieşte teoriile.  (Domnu’ Einstein se aude ? Cum rămîne cu faimoasa exclamaţie cum că “lucrul cel mai de neînţeles, este faptul ca Universul poate fi înţeles ?” ) …Nu cumva lucrul cel mai de înţeles este faptul că, Universul poate fi intuit ? Nu ştiu! Întreb! Nu cumva fiecare generaţie îşi făureşte propriul construct mental despre acest pârdalnic Univers ? Până la urmă cum e : static sau pulsatoriu ? Se lăbărţează la infinit ? Nu prea! Pentru că ar contrazice legea gravitaţiei şi nu se face să-l supărăm pe Newton. Oare Universul tinde către o configuraţie în care “Punctele Lagranje” ar deveni o masa critica şi ar încremeni Universul în nemiscare ?

Maramureşeanul Lupu Rednic, cunoscutul interpret de muzică populară, a fost numit şeful Casei de Cultura a Ministerului Administratiei şi Internelor. Lupu Rednic este absolvent al Facultăţii de Management al Instituţiilor de Cultură de pe lângă Universitatea de Vest din Timişoara. A obţinut un masterat la Universitatea „Valahia” din Târgovişte unde este înscris în primul an la doctorat. Cunoscutul cuplu de muzică populară, Cornelia şi Lupu Rednic, s-a bucurat de succes în spectacolele susţinute pe diferite scene din ţară şi la televiziune. În prezent locuiesc la Bucureşti unde se bucură de o mare popularitate, respect şi aprecieri, lucru concretizat în faptul că i s-a încredinţat conducerea unei instituţii de cultură cu tradiţie.

Casa de Cultură a Ministerului Afacerilor Interne a luat fiinţă pe 1 iunie 1949. Primul sediu al Casei de Cultură a Ministerului Afacerilor Interne a fost pe Calea Victoriei, unde se află clădirea Romarta de astăzi. În 1950 se mută în strada Ştirbei Vodă; în 1951 în Bulevardul Magheru nr.29, etajul 3 colţ cu strada Nicolae Filipescu; în 1954 în strada Boteanu apoi în strada Izvor până în 1962, când se stabileşte pe strada Mihai Vodă nr. 17, în clădirea în care funcţionează şi în prezent.

În decursul anilor, structura şi activitatea Casei de Cultură au suferit numeroase transformări, în concordanţă cu schimbările social-politice din viaţa ţării şi a Ministerului de Interne, având ca preocupare permanentă satisfacerea în condiţii cât mai bune a cerinţelor ce au determinat constituirea şi devenirea sa în timp.

Intr-o societate in care lumea are tot mai putin timp sa se gandeasca la suflet, intr-o lume in care stresul cotidian ne umple cea mai mare parte a vietilor, ceramistul Daniel Les a avut initiativa sa gaseasca un ,,antidot” la ceea ce se intampla azi in Maramures, pentru ,,a aduce lumea in stare de bine”. Artistul Dan Puric este ,,antidotul” gasit pentru a insenina gandurile maramuresenilor. Acesta va fi prezent in Baia Mare, marti, 24 noiembrie, de la ora 17.00, atunci cand, la Teatrul Municipal Baia Mare, va sustine o conferinta ,,Despre omul frumos”, asa cum se numeste si ultima sa carte.

In deschiderea conferintei, Ioachim Fat si Grupul Iza vor „incalzi melodic” scena Teatrului Municipal, „pregatindu-ne sufletele pentru cuvintele invitatului de onoare al acestui eveniment. Iar cuvintelor rostite li se vor alatura cuvintele scrise, publicul avand posibilitatea sa achizitioneze cartea “Despre omul frumos” din standul amenajat in foaierul teatrului”, a spus ceramistul Daniel Les. Tot aici, va fi amplasata o urna pentru donatii in bani dedicate realizarii Memorialului “Calvarul Aiudului” de pe Rapa Robilor- Aiud, judetul Alba, un proiect sustinut de catre Dan Puric.

Editura Litera va lansa luni, 16 noiembrie, dictionar.litera.ro, un portal gratuit de dictionare online care vine in sprijinul internautilor. Informatia pusa la dispozitie pe dictionar.litera.ro reprezinta varianta electronica a dictionarelor Litera din formatul tiparit.

In varianta BETA lansata in 16 noiembrie, portalul va cuprinde 4 dictionare: Marele dictionar universal al limbii romane, Dictionarul de sinonime, Dictionarul de antonime si Dictionarul de proverbe. 

Evenimentul va prezenta publicului, in avanpremiera in format electronic, editia a 4-a a Marelui dictionar universal al limbii romane, oferita gratuit pe portal, editia tiparita a acestuia urmand sa vada lumina tiparului in primul trimestru al anului 2010, anunta editura.

Vineri, 14 noiembrie, la Rona de Jos a fost comemorata “trecerea in alta stare” a criticului literar Laurentiu Ulici, de la a carui tragica disparitie se implinesc noua ani. De fapt se implinesc noua ani de prezenta “in alta parte”: in istoria literaturii. Pentru ca a fost un observator atent al fenomenului poetic romanesc si un mare iubitor de literatura caruia i-a dedicat cateva decenii din cei 57 de viata (1943-2000), cu judecati aspre dar totdeauna drepte, pastrate in cele zece volume publicate (”Recurs”, 1971, “Prima verba I”, 1974, “Noua poeti” 1974, “Biblioteca Babel”, 1978, “Prima verba” II, 1978, “Confort Procust”, 1983, “Prima verba” III, 1992, “Literatura romana contemporana” vol. I, 1995, “Dubla impostura”, 1996, “Prima verba” IV, postum 2004) si in nenumaratele articole aparute in presa vremii.

Invitatii le-au impartasit elevilor cateva dintre amintirile legate de Ulici

Si, mai ales, a trecut in amintirea celor care l-au cunoscut pentru ca a fost un prieten cald si intelegator, prieteni care insa, in acest an – cu scuze si motive elaborate – au lipsit de la evenimentul organizat de Ileana Tivadar, directoarea scolii cu clasele I-VIII din Rona de Jos, impreuna cu redactorul coordonator al postului Radio Sighet, prof. drd. Ioan Dorel Todea, si preotul Gavrila Pop.