logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


CULTURA
„Ziorel de ziuă” sau „A Domului Lumină”? (gânduri pe marginea unui colind) PDF Imprimare Email
Joi, 24 Decembrie 2009 11:38
Există în colinde o sintagmă - "Ziorel de ziuă" - o incantaţie, pe lângă semnificaţia căreia se trece uşor. Întrebat, oricine răspunde că ar fi vorba de varianta arhaică a "zorilor de zi". Dar oare, incantaţia unui colind s-ar rezuma doar la o simplă diminutivare fără finalitate semantică, la un arhaism păstrat de dragul frazei muzicale? Bănuiesc că nu. Dar atunci de unde vine această sintagmă? Şi, mi-am adus aminte de celebrele versurile ale lui Alexei Mateevici „Limba noastră îi aleasă/ Să ridice slava-n ceruri/ Să ne spuie-n hram şi-acasă/ Veşnicele adevăruri/ Limba noastră-i limbă sfântă/  
Limba vechilor cazanii”. Părintele profesor de teologie dr. Emilian Corniţescu, declarând ritos că nu se îndepărtează de la latinitatea limbii române („Limba noastră este sfântă. Sfinţenia o ia de la izvorul Scripturii”), este de părere că poetul nu folosea doar o simplă metaforă ci se referea cu adevărat la izvoarele sfinte, la Biblie (NA. „cazanie” înseamnă şi „carte de învăţătură”, „carte de căpătâi”), la limba în care a fost ea scrisă de la începuturi, la limba ebraică. Cuvântul "Ziorel", are trei silabe „Zi” – „O(r)” – (r)El, în limba ebraică însemnând tot atâtea cuvinte. Prima silabă, "Zi" sau, pe calapodul biblic "Z", care înseamnă sfânt şi "I" care înseamnă „Iahve”, adică Dumnezeu. Dar "Zi" înseamnă şi vorbire - preluat ca atare şi de limba română (vezi: a zice, zicere). Mergând mai departe, "Or" înseamnă lumină, iar "El", în ebraică înseamnă tot Dumnezeu (Elohim). Însumând, "Ziorel" s-ar traduce prin "Vorba lui Dumnezeu este lumină, şi lumina vine de la Dumnezeu". Dar, chiar dacă acceptăm că "Ziorel de ziuă" ar fi varianta arhaică a lui "Zori de zi", conform celor amintite mai sus, traducerea ar fi tot "Lumina lui Dumnezeu de la Dumnezeu" sau, „A Domnului lumină”. Înlocuirea sintagmei „Ziorel de ziuă” cu (posibila) traducere, nu modifică  sensul colindei, ba dimpotrivă: să luăm de exemplu una dintre cele mai cunoscute colinde: „Coborât a coborât/ Ziorel de ziuă/ Îngerul Domnului Sfânt/ Ziorel de ziuă”. Prin înlocuire, ar deveni:
Citeşte mai mult...
 
Istoria Revolutiei Romane din decembrie 1989 PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Marţi, 22 Decembrie 2009 09:23
 
147 de ani de la moartea lui György József, fostul medic sef al judetului PDF Imprimare Email
Luni, 21 Decembrie 2009 14:41

Se implinesc 147 de ani de la moartea medicului György József caruia Maramuresul ii datoreaza cercetarea si promovarea pe plan european a izvoarelor minerale si medicinale, unul dintre acei savanti care, prin gandirea si activitatea lor si-au depasit secolul in care au trait. György József s-a nascut in anul 1813 la Sátoraljaujhelj, Ungaria, unde tatal era pastor reformat. Dupa studiile elementare si liceale din Satu Mare si Sárospatak se inscrie la Facultatea de Drept, dar il intrerupe pentru a se inscrie la Facultatea de Medicina. Aici, inca inainte de absolvire, i se ofera posibilitatea de a preda la catedra de botanica. Imediat dupa obtinerea diplomei de medic (15 martie 1836), prefectul grof Vay Abraham ii ofera postul de medic-sef al judetului Maramures, functie pe care o va indeplini timp de 26 ani.

Cercetari in domeniul plantelor medicinale

Pe langa munca de medic, a cercetat si promovat pe plan european izvoarele minerale si medicinale din Maramures si a strans un bogat ierbar al plantelor din zona care, din pacate, alaturi de manuscrisele nepublicate au pierit in marele incendiu care a devastat Sighetul in anul 1859, insa o mare parte a cercetarilor florei maramuresene alaturi de recomandarile folosirii acestora in ceea ce azi numim “medicina naturista” le-a publicat in singura revista de specialitate din acea vreme, “Orvosi tár”, György József fiind considerat unul din initiatorii medicinei holostice. Printre proiectele sale s-a numarat infiintarea Asociatiei Maramureseana de Istorie si :tiinte Naturale, proiect care, datorita politicii vremii, nu a putut fi dus la bun sfarsit< Asociatia Muzeala a luat totusi fiinta in anul 1872, la zece ani de la moartea sa survenita la 21 decembrie 1862 la Sighet. György József a lasat in urma sa doi fii<  Aladár, cunoscut si apreciat istoric de arta, etnograf, scriitor, traducator si publicist, autor al unei colectii de folclor maramuresean, si Endre, inginer specialist in caile ferate, membru al academiei, deputat de Ugocea si Maramures in parlamentul maghiar.

Citeşte mai mult...
 
Colinde cu Cvartetul VOCES (I) PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Luni, 21 Decembrie 2009 09:50
 
Colinde cu Corul CRISTOS REGE al Bisericii greco-catolice PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Luni, 21 Decembrie 2009 09:48
 
Ansamblul Casa Iurca de Calinesti - Campania Rotary Sighet (II) PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Duminică, 20 Decembrie 2009 20:39
 
La 20 de ani de la caderea comunismului, am uitat ca unii au avut "Un Altfel de Craciun" PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Duminică, 20 Decembrie 2009 10:48

DIANA GIUBERNEALa 20 de ani de la caderea Comunismului, la Memorialul Victimelor Comunismului din Sighet, portalul de stiri Sighet Online si Clubul Rotary le-au propus sighetenilor sa-si aduca aminte de o perioada pe care, se pare, cei mai multi dintre noi prefera sa o ignore. Pe 18 decembrie 2009, de la ora 19, actrita Diana Giubernea si regizoarea Mona Gavrilas ne-au adus aminte prin spectacolul “Un altfel de Craciun” ca a existat o perioada in care Craciunul insemna si altceva decat cadouri si colinde. Spectacolul cuprinde texte ale scriitorilor Radu Gyr, Zahu Pana, Dumitru Oniga, Marcel Petrisor, Anatolie Panis etc, cateva din numele calor care au marcat aceasta perioada din spatele gratiilor. Craciunul detinutilor politici este o lectie despre toleranta, iertare si iubire. Intr-o atmosfera de penitenta s-a vorbit  despre lacrimi, tristete, speranta, intoarcere la valorile umane, la credinta, la oamenii de langa noi.

Din pacate, am avut o noua confirmare ca traim intr-o lume a banului, a intereselor, a comoditatii si a indiferentei. Subiectul deranjeaza! La 20 de ani de la caderea comunismului, majoritatea celor ce se considera ca facand parte din “intelectualitatea sigheteana” ne-au aratat ca au uitat (sau vor sa uite) acea perioada de trista amintire. Doar 80-90 de persoane au vrut sa se intoarca in timp pentru o ora si sa intre intr-o lume a suferintei si a lacrimilor. M-am tot gandit care a fost motivul pentru care a existat un interes atat de scazut pentru acest eveniment…. Sa fie ideile preconcepute legate de inchisoare, sa fie comoditatea si indiferenta fata de evenimentele culurale, sa fie dorinta de a uita ce a insemnat comunismul ….??? Nu stiu, dar ma bucur ca cei care au asistat la acest spectacol deosebit, au plecat acasa impresionati, iar unii dintre ei cu cateva lacrimi in ochi.
Ultima actualizare Duminică, 20 Decembrie 2009 13:01
Citeşte mai mult...
 
Concert in Sighet cu Orchestra Nationala de Instrumente Populare Ucraina (VI) PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Duminică, 20 Decembrie 2009 08:35
 
Carte: Philip Roth - "Indignare" PDF Imprimare Email
Duminică, 20 Decembrie 2009 08:09
 Philip Roth pare a-şi fi netezit, la propriu – aşa cum îl cunoaştem dintre alte coperte ale sale: meticulos şi precis – calea către (era să zic nemurire) perfecţiune. Penultima sa lucrare, care – cum drept nota New York Times din 18 aprilie 2009, The Artful Codger - ni-l trădează într-o formă scriitoricească de zile mari, apăsătoare, intimidantă pentru orice confrate încă activ, Indignation, aşadar, are forma şi consistenţa unui diamant. Nici mai mult, nici mai puţin. Cum altfel ar putea sta lucrurile din moment ce Roth scrie, aproximativ, aceeaşi carte, Cartea, de când îl ştim!? Doar mijloacele diferă. Păstrând acest ritm al veşnicei şi stăruitoarei întoarceri la origini (ca şi când, tot revenind, şi-ar putea ”rezolva” originile), bijuteria aşteptată îi va încununa în curând seria Opere complete (Library of America), pe care poporul american recunoscător i-o trimite sub tipar în aceşti ani.

Respectabila familie evreiască, proprietară a unei discrete prăvălii de cartier, se află mereu acolo, la îndemână, are un loc clar delimitat în imaginarul autorului: aşteaptă cuminte doar să i se solicite ”serviciile” pentru un nou roman. Tată corect, puţin cam suspect, cam dezechilibrat în corectitudinea lui; mamă virtuoasă, iubitoare, dar total insensibilă la nevoile reale ale oprimatei odrasle. Tumultul nimicitor al unor iubiri sortite eşecului. Întâlnirea fulgerătoare cu ușuratica inteligentă, cu o dezinhibată ”regină a muiei” – de astă dată, ea numindu-se Olivia.

Ultima actualizare Duminică, 20 Decembrie 2009 08:40
Citeşte mai mult...
 
Balada lui Ciprian Porumbescu - Concert in Sighet cu Orchestra din Kiev (partea a V-a) PDF Imprimare Email
Scris de Dani Godja   
Sâmbătă, 19 Decembrie 2009 12:03
 
« ÎnceputAnterior281282283284285286287288289290UrmătorSfârşit »

Page 282 of 313

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact