- Când ai inceput sa faci grafică şi cum ai ajuns să ai pasiunea asta?

- Am început de mic, de la 3-4 ani, ca orice copil. Pe urmă am făcut 3 ani de grafică la Sighet, apoi facultatea la Cluj. Tot timpul eram preocupat de acest lucru. În prezent sunt profesor titular la Colegiul Naţional „Dragoş Vodă”. Îmi place să mă ocup şi cu pictura, nu numai cu grafica.

- Ce ne poti spune despre tema „Gesturi” aleasa pentru aceasta expozitie?

- Despre tema „ Gesturi” se pot spune foarte multe şi s-ar putea vorbi aici zile întregi fiindcă, până la urmă, gestul e atât de firesc în viaţa oamenilor. Ce percepem la suprafaţă, la un om, este gestul lui.

Delegatia politistilor romani detasati in Italia a inregistrat rezultate mult peste asteptari, ei fiind recompensati de catre  politistii italieni cu o serie de premii si distinctii.  Comisarul-sef Gavrila Mihali a fost rasplatit printre altele cu emblema  „Squadra mobile di Milano” ,  dar mai multe despre extraordinara sa incursiune in lumea infractorilor romani din Italia puteti urmari in interviul video de mai jos.

In finalul interviului am inregistrat un clip special in care domnul Comisar-sef Gavrila Mihali se adreseaza in limba italiana colegilor din Peninsula cu care dansul a lucrat si carora doreste sa le multumeasca pentru  ospitalitatea si increderea cu care politistii italieni l-au primit.

Cine este Raluca Ghinda şi cum a ajuns ea la tenis?

Eu am început să joc tenis acum 7 ani, am început aşa, prin joacă, pe urmă tatăl meu m-a dus la dl profesor antrenor Eugen Mihaljeck pentru a vedea dacă pot să fac ceva cu acest sport, antrenorul a văzut că am potenţial, că am talent şi joc bine, aşa că am rămas acolo, iar după un an de zile am mers la turnee. La primul meu turneu am luat locul doi, pe urmă am început să merg la tot mai multe turnee, să câştig. La vârstsa de 8 ani jumate am mers la primul meu turneu ocupând locul doi, iar după doi am am ajuns între primele 14 pe ţară deşi toată lumea spunea că-s cea mai bună la categoria 10 ani. Tot mergând la turnee, la 12 ani am terminat pe locul doi naţional la categoria mea, iar peste doi ani am ajuns pe locul doi naţional la categoria 14 ani. Fiind pe locul doi naţional, am fost selectată pentru lotul naţional şi am fost declarată favorita numărul doi. În acelaşi an am mers la 3 turnee internaţionale, în Ungaria am ajuns în optimi pe tabloul principal, în Italia, la Roma, am ajuns în grupe, iar în Slovacia am pierdut în turul I. În urma turneelor internaţionale am ajuns pe locul 300 în Europa, iar în ţară am ajuns să joc la cele mai puternice turnee, acestea fiind la Bucureşti (locul I), în Timişoara (locul I), la toate turneele de la Oradea am luat locul I, la Arad, cluj, Suceava, Mamaia. Începând cu acesta am luat locul I la toate.

Profesor, director de scoala, primar, politician. Eugenia Godja este un adevarat „nomenclator de profesii”, dar spune ca, inainte de toate, se simte un om normal, pe care puterea nu l-a transformat. Primarul municipiului Sighetu Marmatiei vorbeste despre realizari, esecuri, modele, politica si conceptii de viata.

Reporter: In 15 iunie, impliniti inca un an in functia de primar. Cum ar arata un bilant al acestui an? Eugenia Godja: Un an de mandat inseamna realizari si impliniri, bucurii si suparari deopotriva. Am activat in administratie, convinsa fiind ca prioritatile aflate in derulare sau depuse la Suceava, pe fonduri Phare transfrontaliere, la Cluj pe POR, la Ministerul Mediului, cele gandite a se realiza din fonduri proprii, cum este Piata de Alimente si altele, rezolva multe din problemele de maxima urgenta: drumuri asfaltate, canalizare, extinderea si reabilitarea retelelor de distributie a apei, reabilitarea statiei de epurare, blocuri ANL si blocuri sociale, izolarea termica a blocurilor etc. Marea majoritate a proiectelor a fost aprobata, urmand sa ne luptam pentru obtinerea de fonduri care sa asigure cofinantarea. Numai in acest an, pentru strazile N. Grigorescu, Horea, Closca, prelungirea strazii N. Titulescu, contributia locala pentru proiectele castigate este de 61 de miliarde. Pentru noi, este mult si, pentru a suporta aceste cheltuieli, am facut interventiile necesare, impreuna cu CJ, la Guvern. Speram sa fim intelesi si ajutati. Regret enorm ca nu am reusit constituirea asociatiilor de proprietari pentru a putea promova proiectul de reabilitare termica a blocurilor. Fac si pe acesta cale un apel catre sigheteni, sa se organizeze in asociatii, pentru ca este in interesul lor.

Interviu cu Dr. Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei

-Ziua Mondială a Muzeelor este în 18 mai. Aţi început cu porţile deschise din noaptea  respectivă. Ce mai urmează?

-Muzeul nostru a sărbătorit această zi pentru prima dată în 1981, cînd, sub auspiciile ICOM şi UNESCO, în 30 mai am deschis Muzeul satului maramureşean. Atunci au fost prezenţi 77 de directori de muzee, academicieni, universitari. De atunci în fiecare an, în luna mai, sărbătorim ziua Muzeelor. Deja am organizat  diverse reuniuni la Secţia de Etnografie, la Casa Mihalyi de Apşa, şi la Casa Elie Wiesel-Muzeu al Culturii evreieşti din Maramureş. Apoi, în peisajul Muzeului Satului Maramureşean, „satul nostru primordial”, organizăm sub genericul „EUROPA MUZEU Km Zero” simpozionul  „Obiceiuri agro-pastorale la popoarele din zona central europeană”.Simpozionul are ca slogan anul acesta „Muzeele şi turismul”. Cu această ocazie  îl vom omagia  pe sociologul francez Claude Karnoouh, cercetător şi prieten al Maramureşului. Manifestările se vor desfăşura azi şi mîine, cu următorul program: Azi, Muzeul Satului Maramureşean – sala de conferinţe, ora 10.30, Simpozion - „Omagiu sociologului francez şi Obiceiuri agro-pastorale la popoarele din zona central europeană”.Participă muzeografi, cercetători, universitari din România şi ţările vecine. Mîine, duminică,  Muzeul Satului Maramureşean:Sărbătoarea primăverii în satul primordial, ora 10.30, Deschiderea expoziţiei de proiecte privind Muzeul Satului Maramureşean.

Interviu cu dr. Vasile Bodnar, managerul Spitalului Municipal Sighetu Marmaţiei

-Iată că a III-a ediţie a „Toamnei medicale sighetene” organizate de dvs., de Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei şi Direcţia de Sănătate Publică Maramureş a ajuns să se desfăşoare în anotimpul renaşterii.

-Am amînat Simpozionul nostru pînă în această primăvara, în zilele de 24-26 aprilie, întrucît toamna trecută ne-au încurcat alegerile parlamentare.

-Ce reprezintă această amplă manifestare, aici, la dumneavoastră, unde se agaţă harta în cui?

-Suntem la a III-a ediţie de comunicări ştiinţifice pe teme medicale la Sighetu Marmaţiei, un Simpozion căutat şi cotat cu 9 puncte, foarte bine zic eu. Manifestarea este foarte importantă nu numai pentru noi, dar şi pentru Spitalul nostru, recunoscut astfel în contextul vieţii medicale româneşti şi internaţionale. În aceste zile se sintetizează şi se exprimă public activitatea medicală a unui sistem , a unui spital, a unui colectiv de medici sau personal medical. La Sighetu Marmaţiei aşadar, vin peste 200 de oameni importaţi, de mare clasă medicală, de talie naţională şi internaţională, cum vezi doar la marile întîlniri de acest fel organizate în marile centre universitare. Asta înseamnă că nu suntem un centru medical de neglijat. Că la noi există o preocupare pentru ştiinţa medicală, nu numai pentru o practică medicală amplă. Este vorba de o practică medicală înţeleasă, care se pretează la cercetare şi observaţii medicale. Majoritatea colegilor mei din spitalul Sighet participă la diverse simpozioane şi manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, ceea ce înseamnă că noi suntem racordaţi la ştiinţa medicală mondială.