În Conferinţa Generală UNESCO din 17 noiembrie 1999 a fost proclamată Ziua internaţională a limbii materne, prin care se promovează recunoaşterea şi utilizarea limbilor materne din lume, în special a limbilor grupurilor minoritare. În această zi, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecţia şi revigorarea diversităţii culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacţiune şi întelegere între popoare.

La origine, a fost Ziua Mişcarii pentru Limbă, comemorată în Bangladesh începând din 1952, în amintirea studenţilor ucişi de către poliţie, care au militat pentru recunoaşterea limbii bengali în Pakistan care cuprindea pe atunci şi teritoriul de astăzi al statului Bangladesh.

              Începând din 2000, ziua de 21 februarie se marchează drept Ziua Internaţională a Limbii Materne. Conform unor opinii, în momentul de faţă, mai mult de 6 miliarde de persoane comunică în 6.528 de limbi, însă această cifră se schimbă, deoarece la aproximativ două săptămâni dispare cate o limbă, astfel ca circa 2.500 de limbi sunt ameninţate cu dispariţia.

Acest lucru este consecinţa utlizării mijloacelor moderne de comunicare în masă, care militează pentru unificarea lingvistică şi globalizare. Dispariţia unei limbi echivalează cu pierderea unei întregi culturi, iar această afirmaţie este întărită de numărul mare şi viteza cu care dispar idiomurile actuale.

                 Pentru orice român, limba română trebuie să însemne, astăzi: a vorbi corect, a pătrunde în semnificaţiile ei istorice, a vorbi nuanţat şi la obiect. Acestea sunt probleme de educaţie şi, mai mult, de cultură. Cine nu îşi cunoaşte limba maternă aşa cum trebuie este în suferinţă. Problemele cultivării limbii ar trebui să preocupe toate instituţiile cu atribuţii în educaţie, începând de la învăţământul de toate gradele şi continuând cu presa.  

                  Românii din dreapta Tisei au sărbătorit Ziua Internaţională a Limbii Materne, după ce drumul de acces în localitatea Bouţu Mic a putut fi practicabil, aici fiind stabilit locul unde anul acesta să fie organizată o manifestare care să contribuie la cultivarea limbii, culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor stămoşeşti. Organizatori au fost Asociaţia Culturală « Dacia » a românilor din Transcarpatia, Şcoala şi comunitatea cătunului Bouţu Mic. La manifestare au participat ca invitaţi : Dorin Popescu, consilier diplomatic la Consulatul general al României din Cernăuţi, lector univ.dr. Ilie Ghgerheş, prof. drd.Dorel Todea, jurnalistul Florentin Năsui şi Maria Tripon, reporter la TV Negreşti iar de la Ujkogorod a fost prezentă d-na Elvira Chelaru, redactor la secţia română a radioului regional din Ucraina. Invitaţii au vorbit despre importanţa manifestării, a marcării Zilei Internaţionale a Limbii materne, despre necesitatea păstrării limbii şi a culturii în comunităţile româneşti din Ucraina. Au fost donate cărţi din partea Consulatului de la Cernăuţi şi a Muzeului Maramureşean din Sighetu Marmaţiei.

                    Oaspeţii au vizitat şcoala rămânând impresionaţi de contribuţia locuitorilor la modernizarea şi dotarea spaţiilor în care învaţă cei 126 de copii, avându-l ca director pe prof. Gheorghe Opriş, un foarte bun gospodar. Manifestarea s-a desfăşurat în sala festivă (nu de mult construită) unde după alocuţiunilor oaspeţilor, a primarului Vasile Buga, a avut loc un spectacol prezentat de elevii şcolii sub îndrumarea prof. de limba şi literatura română Elena Gandic. Spectacolul a avut două părţi distincte, cu obiective precise. In prima parte a fost prezentat un montaj literar-muzical dedicat limbii române, în care am recunoscut versurile poeţilor Grigore Vieru, Alexei Mateevici, George Sion dar şi texte aparţind profesoarei Elena Gandic. În partea a doua au fost prezentate secvenţe dintr-o nuntă tradiţională la care şi-au adus aportul copii de toate vârstele la care s-au adăugat părinţi, directorul şcolii şi un taraf local. Obiectivele pe care şi le-au propus organizatorii s-au bucurat de succes : copiii,tinerii şi locuitorii din Bouţu Mic au trăit momente de adâncă emoţie, au simţit ca au identitatea lor, că pot prin limba română – vorbită foarte corect – prin poezie, cântec, dans, obiceiuri şi tradiţii să-i conserve apartenenţa la poporul român.

                         Iată că, în primele luni ale anului 2010, preşedintele asociaţiei culturale « Dacia », medicul Mihai Botoş, reuşeşte să organizeze câteva acţiuni importante: Simpozionul şi concursul dedicat lui Mihai Eminescu ( La Topcino), momentul Grigore Vieru (la Plăiuţ) şi Ziua limbii materne( la Bouţu Mic). E semn că în dreapta Tisei românii nu uită că sunt români ! 

Autor: I. D. Maris