Interviu cu Dr. Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei -Ziua Mondială a Muzeelor este în 18 mai. Aţi început cu porţile deschise din noaptea respectivă. Ce mai urmează? -Muzeul nostru a sărbătorit această zi pentru prima dată în 1981, cînd, sub auspiciile ICOM şi UNESCO, în 30 mai am deschis Muzeul satului maramureşean. Atunci au fost prezenţi 77 de directori de muzee, academicieni, universitari. De atunci în fiecare an, în luna mai, sărbătorim ziua Muzeelor. Deja am organizat diverse reuniuni la Secţia de Etnografie, la Casa Mihalyi de Apşa, şi la Casa Elie Wiesel-Muzeu al Culturii evreieşti din Maramureş. Apoi, în peisajul Muzeului Satului Maramureşean, „satul nostru primordial”, organizăm sub genericul „EUROPA MUZEU Km Zero” simpozionul „Obiceiuri agro-pastorale la popoarele din zona central europeană”.Simpozionul are ca slogan anul acesta „Muzeele şi turismul”. Cu această ocazie îl vom omagia pe sociologul francez Claude Karnoouh, cercetător şi prieten al Maramureşului. Manifestările se vor desfăşura azi şi mîine, cu următorul program: Azi, Muzeul Satului Maramureşean – sala de conferinţe, ora 10.30, Simpozion - „Omagiu sociologului francez şi Obiceiuri agro-pastorale la popoarele din zona central europeană”.Participă muzeografi, cercetători, universitari din România şi ţările vecine. Mîine, duminică, Muzeul Satului Maramureşean:Sărbătoarea primăverii în satul primordial, ora 10.30, Deschiderea expoziţiei de proiecte privind Muzeul Satului Maramureşean.
Ora 11, Deschiderea şi darea în circuitul de vizitare a gospodăriei de tip agro-pastoral Petrovai - Ilieş din Bârsana, datată la 1895. Ora 12, Dialog între culturi – zona de agrement din cadrul Muzeul Satului, Sărbătoarea primăverii: participă grupuri folclorice şi ţărani din satele maramureşene: Fereşti, Ieud, Strîmtura, Călineşti, Bîrsana, Săliştea, Vadul Izei, Valea Stejarului, Săpînţa, Onceşti, Rona de Sus, Rona de Jos, Vişeul de Sus, Ansamblul Casei de cultură din Sighet, Clubul elevilor din Sighet şi grupuri etnice reprezentate în muzeu: evrei, maghiari, germani – ţipţeri, ucraineni – ruteni, rromi – ţigani din Vişeul de Sus, Poienile de sub Munte, Rona de Sus, Câmpulung la Tisa, ş.a. Muzeul nostru asigură cazarea şi masa participanţilor. -Observ că alături de români vor fi prezente şi celelalte etnii din zonă. -Desigur, asta şi pentru faptul că suntem primul muzeu din România, care avem case sau anexe conservate ale minorităţilor conlocuitoare evreieşti, maghiare, rutene, ţigăneşti etc. -Cine participă la Simpozion? -Vin colegi din marile muzee etnografice ale ţării, universitari, colegi din Franţa, Ungaria, Ucraina, Belgia. Va fi prezent unul din cei mai mari sociologi şi cercetători ai culturii tradiţionale din Europa, în viaţă. E vorba de profesorul Claude Karnoouch, care a dedicat cel puţin două decenii pentru cercetarea culturii tradiţionale în Maramureş şi România. Domnia sa a publicat cîteva cărţi cu specificul Maramureşului , cu tradiţiile noastre, el fiind un filosof al culturii populare, pentru că abordează fenomenul dintr-o perspectivă mult mai largă, aducînd în fiecare studiu al său elemente de noutate integratoare în ce numim noi spiritualitate integratoare. Unul din studiile sale se referă la conceptul de stătut (gospodărie tradiţională) S-a impus în cercetarea ştiinţifică pe plan european fiind mulţi ani directorul unei Secţiuni a CNRS, al doilea for important după Academia Franceză. Studiile sale au fost apreciate şi receptate pe plan european. Îl vom sărbători la Sighet şi la Breb, la împlinirea vîrstei de 70 de ani, alături de Centrul Cultural Francez din Cluj şi Ambasada Franţei la Bucureşti. Duminică, dl Claude va fi prezent în satul Breb, unde se va întîlni cu vechii prieteni şi colaboratori de acum două, trei decenii. -Dialogul între culturi în ce constă? -Acesta va avea două momente. Unul înainte de masă, în satul primordial, unde la mai multe case oaspeţii vor fi întîmpinaţi de ţărani îmbrăcaţi în straie specifice localităţii de unde provine casa, dar şi de grupuri artistice care vor cînta în 5 limbi. Partea a doua se va desfăşura după-amiază, jos, în zona de agrement a Muzeului, pe malul Ronişoarei, unde se va derula programul artistic al grupurilor invitate şi unde va putea servi contra-cost mititei şi bere. Aceast dialog începe să devină o tradiţie în Muzeul nostru şi mă bucură că această manifestare este ca o reîntoarcere la matcă. -Pentru necunoscători: spaţiul de agrement de la poalele dealului Dobăieş începe acolo unde se termină asfaltul? -Din păcate nu, începe mai încolo de asfaltul ajuns la cîţiva zeci de metri de poarta nr. II a Muzeului Satului! Am promisiuni de la primărie că se va termina lucrarea în acest an. -De cine este finanţat Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei? -Este un paradox . Conform Legii Muzeelor, Anexa II, suntem muzeu zonal, deci ca importanţă şi valoare ne situăm imediat după muzeele naţionale. După noi vin acelea judeţene. Muzeul nostru reprezintă zona etnografică Maramureş, mai exact Ţara Maramureşului ca provincie istorică. Avem în colecţiile muzeului şi obiecte din Maramureşul din dreapta Tisei, cel mai valoros fiind biserica de lemn, de secol XVI, din Muzeul în aer liber. Ea provine din satul Criciova, de pe valea Talaborului, afluent drept al Tisei. La mijlocul secolului XVIII, biserica a fost donată de românii acelui sat conaţionalilor din Onceşti, care şi-au pierdut biserica într-un incendiu. Cu toate acestea,muzeul nostru este finanţat din bugetul local Sighet, mult prea mic. Încercăm să suplimentăm fondurile prin proiecte europene sau depuse la Ministerul Culturii şi Consiliul Judeţean. Sperăm că lucrurile se vor clarifica,în sensul găsirii unei alte surse de finanţare a acestei instituţii prestigioase, nu să depindem de bugetul unui oraş care abia are bani pentru propriile nevoi. Suntem un muzeu cu toate, sau aproape toate construcţiile inscripţionate şi datate. Avem obiecte în muzeu datate în secolul XV. -Era să spun : mult înainte! Florentin NĂSUI, Graiul Maramuresului
|