Chiar daca nu sunt atleti de talie mondiala, sportivii de la CSS Sighet - sectia atletism se antreneaza in continuare. Ca e cald, ca e frig, ca ploua sau nu, ei isi continua riguros antrenamentele orice ar fi. Asta faceau si zilele trecute langa Izvorul Cetatii sub indrumarea antrenoarei Oros Melinda, se antrenau de ziceai ca e ultimul antrenament.....alergari in panta, sprinturi, exercitii de mobilitate, de toate. Se apropie competitiile din sezonul de vara si trebuie sa faca o figura frumoasa acolo. Ei trebuie sa poarte inainte Sighetul in atletism, sa arate ca de aici de sub Solovan inca mai pot iesi campioni.

Dimineata la scoala, apoi la ore suplimentare si dupa toate astea la antrenament, asta e programul lor zi de zi de luni pana vineri, iar in vacanta doua antrenamente pe zi. Nu e usor cand ai teme de facut, cand ai de invatat sau cand esti in perioada tezelor si mai ai si concursuri. Dar ei le fac pe toate astea, pentru ca, asa cum ar zice cineva, asa se nasc campionii: din greu si greutati, din antrenamente zilnice si dintr-un program riguros care trebuie respectat.

Iarna se antrenau in sala de sport si pe holurile CSS-ului in conditii nu tocmai demne de un atlet, dar nu aveau ce face. Desi conducerea face orice efort ca sa le asigure conditii bune, se lovesc de lipsa banilor si a unui spatiu adecvat. Nu poti sa te antrenezi iarna in sala pentru saritura in lungime sau pentru viteza cand tu nu ai la dispozitie o groapa cu nisip sau o pista interioara suficient de lunga si lata sa poti alerga asa cum trebuie. Dar ei o fac. De ce oare?

Pentru ca vor ajunga campioni sau doar pentru ca vor doar sa faca sport? Sau pentru ca directorul clubului sportiv si antrenoarea lor se implica in pregatirea lor? Oricare ar fi motivul, ei trebuie sa mearga inainte, daca le este dat sa ajunga undeva prin sport sa ajunga.

Acum au si ei noroc ca e cald si pot face antrenamente afara, la stadionul municipal sau pe la Gradina Morii. Au si ei nevoie de aer curat ca sa dezvolte calitatile motrice pe care le au. Dar e pacat ca nu au sustinere din partea nimanui, asa cum ar trebui. Autoritatile locale nu au reusit nici dupa 2-3 ani sa gaseasca o locatie potrivita ca sa mute CSS-ul cu toata logistica din dotarea acestuia. Nu pot nici macar sa ii motiveze pe copii in vreun fel ca sa simta si ei ca cineva le apreciaza meritele si rezultatele. De ce depinde oare ca acesti copii sa aiba conditii decente de antrenament, aici incluzand toti copii Clubului Sportiv Scolar din Sighet?! De unii, de altii dar nimeni nu se implica in asta. La atletism umbla si copii de clasele I-IV, care abia stiu sa alerge corect, dar care pot fi viitorul sportului de maine, dar daca le lipsesc conditiile si baza de antrenament la standarde cat de cat umane, se vor pierde pe parcurs. Sportul e viata, e sanatate si trebuie introdus in programul copiilor de la varste cat mai mici. Asta ii va ajuta sa fie mai ageri, mai destepti si mai sanatosi si, cine stie, poate candva vor ajunge sa reprezinte culorile nationale undeva le vreo competitie. Asa ca de ce sa nu facem ceva sa ii ajutam de pe acum sa devina atleti de seama ai Sighetului?