 Vineri, 24 aprilie, a fost hramul mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” Hera Petrova, unde, de la ora 10 a început Sfînta Liturghie oficiată de călugării din obştea monahală în frunte cu părintele TIMOTEI, exarhul Episcopiei ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului. Aici, unde Lumina Sfîntă a Învierii a sosit de la Ierusalim la ora 23.57 în noaptea de Paşti, par –avion, via Ierusalim, Bucureşti, Suceava, Moisei, de unde cu mijloc de transport auto flacăra nestinsă a ajuns pe Hera. Piatra de temelie a acestei mănăstiri a fost pusă pe 2 mai, 2000, a treia zi de Paşte, de PS Sa JUSTIN Sigheteanul. Înconjurată de localităţi cu populaţie preponderent ucraineană (Rona de Sus, Bistra, Valea Vişeului, Crasna ) Mănăstirea are Hramul „Izvorul Tămăduirii” pentru că această sărbătoare este prăznuită şi de români şi de ucraineni, deopotrivă. Aflată în vecinătatea , mai exact pe teritoriul comunei Petrova, Mănăstirea este cunoscută sub denumirea Hera- Petrova. Călugărit în urmă cu 15 ani, după ascultare la Mănăstirea Frăsinet, Părintele stareţ protosinghel Agaton - duhovnicul obştii mănăstireşti de pe Hera- a dorit din start ca bisericile ortodoxe române şi ucrainene din preajma dealului Hera să se adune la un loc , la „Izvorul Tămăduirii”, unde Slujbele şi rugăciunile sunt oficiate în limba română dar şi în limba ucraineană. „Eu sunt născut din părinţi de etnie ucraineană, dar mă consider român - spune Preacuviosul egumen. La ultima Sfîntă liturghie, am dat creştinilor o educaţie de ordine şi curăţenie, de civilizaţie a omului de rînd , care încă nu este la nivelul celui din Occident.
În cuvîntul meu de învăţătură am spus că prima limbă vorbită de mine a fost ucraineana, dar sunt român pentru că m-am născut aici şi am mîncat pîine românească.. La majoritatea hramurilor noastre, inclusiv vineri, dar şi la alte sărbători, Răspunsurile la Sfînta Liturghie în limba română şi ucraineană le dă Corul Bisericii ortodoxe române din Sighetu Marmaţiei, păstorite de preotul protopop Vasile Aurel Pop, cor dirijat de prof. Gheorghe Pop. Pînă în 2005 am fost schit, iar de atunci am primit titlul de mănăstire ce are în componenţă un paraclis, chiliile pentru cei 7 călugări şi acareturile. Se lucrează la construcţia camerelor de oaspeţi şi se doreşte în acest an turnarea fundaţiei pentru biserică. Materialele sunt, lipseşte însă proiectul care e foarte costisitor. Zilnic se oficiază aici Sfintele Liturghii, vecerniile şi Cele 7 laude. În ajunul sărbătorilor, seara, facem privegherea, iar în ziua sărbătorii începem cu Acatistul. Din centrul Petrovei sunt 10 kilometri, iar din centrul Ronei, cam tot aşa. Duminica vin între 200 şi 400 de creştini de pe toate văile, dar şi din Borşa, Baia Mare, Sighet, Satu Mare, aici, într-un spaţiu în care te simţi foarte aproape de Dumnezeu sau numai cu Dumnezeu”. Călugării se autogospodăresc în bătătura complexului monahal crescînd şi vaci şi oi, şi păsări de curte. Şapte hectare de teren au fost donate mănăstirii acum 9 ani de fam Nicolae Boiciuc din Bistra. Drumul de acces de pe DN 18, vreo 2 kilometri, este întreţinut de mănăstire şi este bun. Zona a fost electrificată anii trecuţi, cînd au fost legate la curent şi 17 gospodării răzleţe, care nu se văd din Valea Întunecată. Aşa s-a numit locul în care a început a se înălţa Mănăstirea Hera Petrova. O Vale care a devenit Luminată, exact cum am văzut-o şi la ultima descindere. Era trecut de ora 19 şi sta să ningă cu petale, la apus. De pe coama dealului, soarele lumina printre arbori. Întreaga Vale s-a învăluit de o aură. P.S.Sa JUSTIN nu a numit în van acest loc mirific:Valea Luminoasă. Florentin NĂSUI Sursa: Graiul Maramuresului
|
