|
Se împlinesc 13 ani de la trecerea în nefiinţă a profesorului universitar, savantul dr. Koch Ferenc |
 |
 |
 |
1112 Afişări |
|
Miercuri, 25 Martie 2009 14:48 |
 Profesorul universitar, savantul dr. Koch Ferenc s-a născut la Sighetu Marmaţiei la 19 noiembrie 1925, într-o familie profund religioasă ceea ce face ca, studiile gimanziale să le continue la gimnaziul romano-catolic din Cluj, la terminarea cărora să se înscrie la Facultatea de matematică-fizică din Cluj. Profesorul Borbély Samu îi oferă un post de asistent dar, studentul din anul III decisese: se va dedica cercetării şi nu pedagogiei. Coordonat de profesorii Gyulai Zoltán şi Fényes Imre face primii paşi în fizica atomică căreia îi va rămâne fidel până la sfârşitul vieţii. După terminarea studiilor universitare va lucra ca asistent şi lector la Universitatea Babeş-Bolyai unde joacă un rol major în dezvoltarea şi dotarea laboratorului de fizică. Tot el a fost primul care la Cluj construieşte un generator Van de Graaf. "Pe mine, Procopiu şi alţi maeştrii m-au învăţat cun se poate cu cele mai simple aparate şi metode să obţii lucruri minunate" (“Engem Procopiu és a többi mesterem megtanított arra, hogyan lehet egyszerû eszközökkel szép dolgokat megvalósítani") afirma într-unul din ultimele interviuri. Unificarea din 1959 a celor două universităţi („Babeş” şi „Bolyai”) a adus o noutate facultăţii de matematică-fizică: dacă până atunci acesta pregătea studenţii pentru o carieră de dascăli, după unire, catedra de matematică-fizică pregătea şi cercetători. După ce în 1960 îşi susţine doctoratul, din 1964 devine lector (docent) iar din 1979 profesor.
Publică lucrări în limbile maghiară, română şi germană, printre care şi "Cum să rezolvăm o problemă de fizică" (“Hogyan oldjunk meg fizikafeladatot") intrat în bibliografia permanentă a studenţilor. Tot lui i se datorează succesele Universităţii Babeş-Bolyai din domeniul rezonanţei magnetice, a radiaţiilor Cerenkov, cercetărilor din domeniul corelaţiilor unghiulare, dectetării de urme, termoluminescenţă, detectarea de radiaţii, detectarea de neutroni şi radon, etc. Rezultatele cercetării le-a prezentat în nenumărate conferinţe şi publicaţii. Printre succese: a fost primul care a atras atenţia relaţiei dintre efectul Cernenkov şi izotopi („Kernenergie” 1966) şi cercetările asupra atomului 79Br de la Göttingen (“Zeitschrift für Physik” 1973). Între anii 1958-1964 (când a fost interzisă) a fost redactorul revistei de fizică-matematică. A participat activ la publicarea Lexiconului de personalităţi româno-maghiare. La vârsta de 70 ani Societatea Germană de Fizică al cărui membru era, îi conferă o diplomă de excelenţă - ceea ce Universitatea Babeş-Bolyai a uitat. În 1993 devine membru onorific al Societăţii de Fizică "Eötvös Loránd" din Budapesta. Dr. Koch Ferenc a încetat din viaţă la 26 martie 1996 la Köln, în Germania, unde-şi vizita copiii. A fost înmormântat în cimitirul Melatenfriedhof din această localitate. Lucrări: „Particule elementare” (împreună cu Heinrich László, 1958); “Radiaţiile nucelului atomic” (1963); “Cum rezolvăm o problemă de fizică” (împreună cu Heinrich László, 1972); “Efectul de tunel” (1976); “Elemente de fizică atomică” (1980).
Ioan J Popescu, Informatia Zilei
|
