Cea mai mare îngrijorare a părinţilor apare în momentul în care cel mic nu se mai opreşte din plâns. Îi este foame, somn sau îl doare ceva? Cam astea sunt întrebările pe care părinţii grijulii şi le pun. Soluţia? Încearcă să-l înţelegi, el nu face decât să comunice cu tine. Prin plâns.

Plânsul: modalitatea lui de comunicare

Toţi copii plâng. Este adevărat, unii mai puţin, alţii mai mult, spre disperarea mămicilor care recurg la toate modalităţile posibile de a-i linişti. Situaţia devine neplăcută atât pentru cel mic, cât şi pentru părinţi. Problema poate fi, însă, rezolvată cu puţină atenţie din partea părinţilor. Dacă vei încerca să-i cunoşti mai bine scâncentele şi strigătele de nemulţumire vei putea să găseşti şi soluţia potrivită. Important e să înţelegi că micuţul nu face altceva decât să comunice cu tine.

Vrea să îl schimbi

În prima lună de viaţă, plânsul bebeluşului poate fi un semn al disconfortului pe care acesta îl simte. Această stare de disconfort poate fi produsă de faptul că s-a udat, că îi e foame sau pentru că vrea să îi schimbi poziţia în pătuţ. Unii bebeluşi anunţă imediat momentul în care trebuie schimbaţi, începând să plângă. Motivul este unul extrem de frecvent. Aşadar, verifică dacă nu cumva plânsul celui mic este un semnal de avertizare pentru schimbatul scutecului.

Îi este foame

Alteori, plânsul este provocat de starea de foame. Atunci când bebe plânge, se agită şi mai ales, încearcă din răsputeri să se apropie de sânul tău în momentul în care îl iei în braţe, motivul plânsului este unul cât se poate de clar: îi este foame! Cu timpul vei începe să cunoşti cu exactitate intervalul la care va trebui să îţi hrăneşti micuţul.

Colicile...

De cele mai multe ori, cauza plânsului este durerea produsă de colici. Colicile apar la toţi bebeluşii, aşadar nu ar trebui să te îngrijorezi excesiv. Atunci când va plânge din cauza colicilor, ţipetele celui mic vor fi stridente, ascuţite, se va zvârcoli şi va ţine pumnii strânşi. Poţi să îi reduci durerea cu ajutorul ceaiurilor de plante, unele produse farmaceutice pe care ţi le poate recomanda medicul pediatru şi prin masarea delicată a burticii.

Poate fi vorba de otalgie

Dacă perioada colicilor a trecut iar bebeluşul plânge constant, lipindu-se cu urechea de aşternut, poate fi vorba de o durere la nivelul urechii, afecţiune care se numeşte otalgie. Dacă vrei să afli dacă, întradevăr, despre asta e vorba, apasă uşor cu degetul lângă ureche. În cazul unei otalgii, cel mic va începe instantaneu să plângă din cauza durerii. În cazul acesta este recomandat să consulţi un medic care îţi poate indica cele mai bune soluţii pentru tratarea afecţiunii.

Simte nevoia de afecţiune

Unii bebeluşi plâng pentru că simt nevoia să fie luaţi în braţe, să li se vorbească şi să li se ofere afecţiune. Vocea părinţilor şi mai ales mirosul mamei pot fi cele mai bune remedii pentru o stare agitată a celui mic. Nu ezita, aşadar, să îl iei în braţe, gândindu-te că poate îl răsfeţi prea mult.

Motivele pentru care bebeluşii plâng sunt diverse. Important este să îi acorzi atenţia necesară iar atunci când simţi că este cazul, să ceri sfatul unui medic. Un alt sfat este să nu te îngrijorezi excesiv. Plânsul bebeluşului face parte din normaliate. Aşa cum am mai spus, acesta este modul lui de a comunica cu cei din jur.

Acest articol este furnizat de către SănătateaTV.ro, prima televiziune online dedicată exclusiv sănătăţii!