Un grup de cercetători caută să dea răspunsul uneia din cele mai mai grele întrebări de până acum: Câte dimensiuni are, de fapt, Universul? Daniel Grumiller, de la Institutul de Fizică Teoretică din cadrul Universităţii de Tehnologie din Viena va aduna cei mai buni oameni de ştiinţă din întreaga lume pentru a căuta dacă nu cumva suntem păcăliţi de propria percepţie şi, în loc de 3 dimensiuni de spaţiu şi una de timp, să existe numai 2 dimensiuni de spaţiu şi una de timp.

 Să vedem întâi ce ştim noi despre acest subiect. Teoria conform căreia Universul ar avea patru dimensiuni (3 ale spaţiului şi una a timpului) ne-a devenit familiară o dată cu Einstein, iar experienţa noastră din viaţa de zi cu zi ne arată clar că spaţiul este tridimensional (noi aşa îl percepem), iar timpul este considerat cea de a patra dimensiune.

Totuşi, există teorii moderne în ştiinţă (încă nedemonstrate experimental) care sugerează că Universul ar avea mai multe dimensiuni, în speţă dimenisiuni suplimentare ale spaţiului. Albert Einstein a încercat să descopere şi să formuleze o “Teorie a Totului”, care să unească cele patru forţe fundamentale existente. Prin ea, Einstein considera că ar fi putut explica întregul Univers. O astfel de teorie el nu a reuşit să construiască. Însă o altă teorie candidată la acest titlu  fost dezvoltată mai târzi, poartă numele de “Teoria Corzilor” şi prezice existenţa unui Univers alcătuit din 11 dimensiuni.  

Chiar dacă din punct de vedere matematic este uşor de a extinde ideea existenţei a mai mult de patru dimensiuni, întrebarea este dacă au toate aceste lucruri semnificaţii fizice. Potrivit studiilor lui Albert Einstein, timpul şi spaţiul sunt strâns legate. Dacă adăugăm o axă a timpului la sistemul obişnuit de axe de coordonate (x,y,z - foto) aceasta ar face ca acest spaţiu-timp continuu să fie patru-dimensional. De-a lungul timpului oamenii de ştiinţă s-au gândit dacă există sau nu alte dimensiuni ascunse simţurilor noastre.

 Articol integral in STIINTA AZI.