Primim din partea domnului Ion Botoş din Apşa de Jos, regiunea Transcarpatia, mai multe numere ale Gazetei regionale social-politică “Apşa”. Pentru cei care-l cunosc mai puţin, vă informăm că Domnia-sa este medic de profesie, deputat în Consiliul regional Transcarpatia, mentor al unor societăţi cultural-politice a românilor din dreapta Tisei, redactor şef al publicaţiei mai sus-amintite, dar şi în colegiul redacţional al revistei “Familia Română”, editată de Biblioteca “Petre Dulfu” din Baia Mare. Un om de cultură care vibrează şi apără interesele maramureşului care trăiesc şi muncesc în ţara vecină.

Nu este o figură de stil, în Ucraina se află, geografic, mai mult de jumătate din teritoriul Maramureşului istoric. O istorie vitregă, aberantă politic, face ca dincolo de Tisa să trăiască o comunitate compactă de români cu tradiţiile, obiceiurile şi cultura specifică întregului areal maramureşean. Este aproape de mirare că, tăvălugul vremurilor nu i-a încovoiat verticalitatea, demnitatea şi, mai ales limba. Cu un parfum parcă mai nealterat decât dincoace de Tisa. Meritul aparţine unor oameni de aleasă ţinută precum, Vasile Gh. Iovdi, preşedintele Asociaţiei “Ioan Mihaly de Apşa”, doctorul Bodnar sau scriitorilor Gheorghe Moiş, Ion Mihalca sau a celui care-a scris la 1906 poezia “Mult e dulce şi frunoasă Limba ce-o vorbim” - Grigore Vlad. Dincolo de Tisa trăiesc în jur de 40.000 de maramureşeni în localităţi aşa de frumoase ca nume: Biserica Albă, Plăiuţ, Strâmtura, Bouţu Mare, Bouţu Mic, Topcina, Cărbuneşti, Dobric, Podişor, Peştere, Slatina, cele trei Apşe (de Sus, de Mijloc şi de Jos).
Au fost cândva mult mai multe sate româneşti precum Săliştea de Jos, Iza Neagră sau celebra aşezare Peri, unde au apărut primele texte în limba română: Psaltirea Scheiană, Voroneţeană, Hurmuzachi. Datare aproximativă: secolul XIV.

Revista “Apşa” şi oamenii săi

Aşa cum se specifică pe manşeta publicaţiei, aceasta se repartizează în Kiev, Ujgorod, Cernăuţi, Chişinău, Viena, Moscova, Novosibirsc, în marile oraşe ale României şi. desigur în localităţile Transcarpatiei. Spre cinstea Colegiului redacţional, multe numere apar şi în limbi de circulaţie: engleză, franceză, rusă, ucraineană. Spicuim la întâmplare câteva titluri: “Eminescu - date biografice” semnat de Taras Datio, “Poezia Uniunii Interregională“, “Comunitatea românească din Ucraina”, semnat de deputaţi şi scriitori: Aurica Bojescu, Vasile Tărâţean, Ion Botoş. Problemele supuse redacţiei sunt diverse: politică, social, dar şi literatura unor membri ai cenaclurilor din zonă. Pe unii i-am publicat şi-n “Informaţia Zilei”, alţii urmează. Merită, pentru că sunt trup din trupul nostru, doar cu braţul drept în afară.

Sursa: Informatia Zilei