logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Colaborarea anti-epidemică a medicilor militari între ideal şi dezastru PDF Imprimare Email 210 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Miercuri, 22 Decembrie 2021 09:33

 În teza de doctorat în ştiinţe istorice a domnului Leontin Stoica-"Serviciul sanitar al armatei române în perioada 1914-1919", Chişinău, 2012 este citată lucrarea dlui. Constantin Kiriţescu care aprecia că dacă colaborarea cu personalul medical al rârâiţilor a fost excelentă, în schimb cu personalul sanitar rusesc a fost dezastruoasă cu referire la epidemia de tifos exantematic din primele luni ale anului 1917 (pag. 18). Aceeaşi situaţie şi în Dobrogea în toamna anului 1916 (lucrarea citată, pag. 22), unde comportamentul ofiţerilor ruşi de sub comanda lui Andrei Zaioncicovski este descrisă ca frizând iraţionalul. La paginile 25-26 scrie, cităm: "Pentru antantofili, încercarea de redobândire a Basarabiei nu părea avea sorţi de izbândă pe termen lung, dată fiind capacitatea de refacere a Rusiei. Germanofilii le replicau, susţinând nu fără temei, că Rusia rămâne oricum un pericol real pentru România și acest pericol nu poate fi diminuat ajutând Rusia să preia controlul asupra strâmtorilor". La pagina 28 scrie despre misiunile militare după februarie 1915 de pe lângă Franţa, Marea Britanie, Elveţia, SUA, Japonia şi Rusia, pentru procurarea de armament, muniţie, dar şi de medicamente şi materiale sanitare. 

 La pagina 39 scrie despre dificultăţile de aprovizionare din Rusia în noiembrie 1917 a trei milioane de metri de tifon higroscopic, pentru care guvernul rus nu dorea să dea autorizaţie. În final s-a obţinut, dar livrându-se în termen de un an şi nu toată cantitatea solicitată. Dar în general, materialele sanitare proveneau din Italia şi Elveţia. Luându-se în calcul un atac dinspre Bulgaria (ceea ce s-a şi întâmplat) au fost evacuaţi bulgarii dobrogeni în condiţii improprii în Moldova (afectată major epidemic), unde deportaţii nu au fost feriţi de boală..

            Turtucaia cădea la 24 august/06 septembrie, numărul militarilor români scoși din luptă fiind de peste 25.000, majoritatea prizonieri. La pagina 43 scrie că numărul personalului medical mobilizat în august 1916 era de 1929 de cadre, dar necesarul era de cca. 4.000 de cadre. În plus, în Dobrogea explodaseră focarele epidemice, iar aliaţii ruşi nu cooperau absolut deloc (pagina 51). La Cobadin era o divizie rusă, iar la Cocargea o divizie sârbească (pagina 52). Două trenuri sanitare permanente au fost predate ruşilor pentru evacuarea răniţilor în septembrie 1916, existând peste 3.000 de răniţi români şi ruşi. La evacuare au participat şi şlepuri sanitare, deoarece gările Feteşti şi Cernavodă erau supra-aglomerate (ceea ce a dus la schimbarea comandanţilor de gară pagina 54). Numărul total de morţi şi răniţi în Dobrogea a fost estimat la cca. 51.000, la care adăugăm cca. 40.000 de prizonieri capturaţi de către inamic (majoritatea în dezastrul major de la Turtucaia pagina 55). Pe lângă tifos exantematic, au apărut și cazuri de dizenterie. A fost desemnat medicul igienist Ioan Cantacuzino să inspercteze, care verificase anterior focarele de holeră de pe Valea Prahovei. O situaţie medicală dificilă atunci şi acum.

            Dar acum avem o speranţă. În Bretagne, Franţa virusulepidemic prezntă multe mutaţii (circa nouă). Ne vor permite rârâiţii să îl studiem pentru un eventual vaccin sau ne va studia virusul pe noi ?

            Scris pro-bono douăzecişidoi noiembrie 2021, trimis la sighet-online, cu foarte uşoare revizii în aceeaşi dată.        

     Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. Dobre din surse scrise şi internet


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact