Până la urmă cât de japonez este Dl. C-tin Brâncuşi ? Cu certitudine, după saboţii de lemn extrem-extrem de japonez. Ce principesă Bonaparte a pozat Dlui C-tin Brâncuşi ? Dacă era Principesa Marie era preocupată de psihanaliză şi se considera o discipolă a lui Sigmund Freud.

Am revăzut reprezentarea şi este clar despre un bust (o persoană cu o coafură modernă şi un bust interesant). Gândiţi-vă la un bust şi veţi vedea un bust de femeie. Gândiţi-vă la altceva şi veţi vedea altceva. Cum şi-ar fi permis Brâncuşi să prezinte o obscenitate la un Salon de artă al independenţilor ? În niciun caz. Şi nu şi-ar fi permis să jignească o Doamnă aristocrată şi influentă. Dar bustul nu a plăcut, căci Doamna era preocupată de psihanaliză.

Ori, ce ţăran gorjean cunoaşteţi preocupat de psihanaliză ? Dacă ar fi fost fatidicul an 1907, poate, dar altminteri Brâncuşi era un Domn-Ţăran. Pe cât de cioplit, pe atât de finisat.

Interesant că el totuşi a cedat statului francez lucrările sale. Dar trebuiau adăpostite într-un muzeu. Acum, într-o Uniune, multe sunt comune. Deci şi operele Brâncuşiene devin opere comune. La cât timp de la moartea artistului vor trece în domeniul public ? De ce iau francezii bani pe biletele de muzeu ? Căci ei văd altceva cu ochii şi cred că principesa a fost jignită. Noi nu credem aşa ceva. Să ne restituie operele, căci le expunem noi, detaliind în scris că nu e vorba de nicio jignire (aşa cum la Chicago se dau detalii despre sculpturile brâncuşiene, să înţeleagă oricine cu privirea sau mintea împăienjenită).

Am afirmat că "Muză adormită" expusă în Londra fiind din marmură albă ar fi o reprezentare ariană. Ne contrazice "White negress II" din 1928, expusă la Chicago, care e tot în marmură albă. Brâncuşi pare omul contrastelor şi iluziilor. La un moment dat afirmă că numai africanii şi românii ştiu să cioplească lemnul. Era admirator al artei africane. Deci nici vorbă de rasism !

Iar Princess X este clar o serie de busturi feminine !

            Scris pro-bono şaisprezece noiembrie 2021, trimis la sighet-online.

Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. Dobre din surse scrise şi internet