logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Până la urmă cât de japonez este Dl. C-tin Brâncuşi ? P a II-a PDF Imprimare Email 149 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Duminică, 05 Decembrie 2021 17:16

Până la urmă cât de japonez este Dl. C-tin Brâncuşi ? Cu certitudine, după saboţii de lemn extrem-extrem de japonez. Ce principesă Bonaparte a pozat Dlui C-tin Brâncuşi ? Ar fi o principesă cu numele Marie, dar credem că e o simplă coincidenţă, căci Dânsa a intrat în familia regală a Greciei, cu care şi familia regală a României este înrudită îndeaproape. Cu certitudine, cu totul altă principesă. Deci doar omonimie, clar. Dar putea C-tin Brâncuşi să jignească o Doamnă şi mai ales o Principesă ? Presupunem că nu. Atunci acordăm credit celor ce zic că este un bust. Dar la francezi e o problemă cu apa şi nu se spală pe ochi, deci au văzut altceva în sculptura Principesei anonime.

Dar dacă s-a instaurat o conspiraţie a tăcerii în jurul său, C-tin Brâncuşi era ca şi condamnat. Deci până la urmă era japonez, căci nu înţelegea să facă un bust corect unei principese. În plus, era nu numai o persoană publică şi intrată în familiile regale ale Greciei şi Danemarcei, ci şi o Doamnă influentă. Conjunctura nu i-a fost favorabilă sculptorului Brâncuşi. Dar credem în omonimie şi că e vorba de o Principesă X.

Deci până la urmă Brâncuşi vorbea o limbă asemănătoare cu japoneza în Franţa, căci răzbunările feminine pot fi tare urâte. Spunem aceasta pentru că el confecţiona pipe, dar în franceză "f(aire).... la pipe" semnifică altceva (chiar ceva obscen, nedemn de o principesă). De aceea trăia el cum trăia, ca o vrăbiuţă, din puţin.

Avea şi alţi discipoli ? Nu numai pe Isamu Noguchi ? A avut discipole două sculptoriţe de origine română: Miliţa Petraşcu şi Sanda Polizu-Micşuneşti (care a murit de tânără, în 1928). Desemnată să realizeze o sculptură Ecaterinei Teodoroiu, Miliţa Petraşcu îl propune Arethiei Tătărăscu drept sculptor al monumentului de la Târgu-Jiu. Deci, condamnat de o principesă la uitare şi înfometare, Brâncuşi e salvat de Liga Femeilor Gorjene (al căror merit major în ridicarea ansamblului sculptural monumental e de necontestat). Deci Liga Femeilor Gorjene e autoarea monumentului, nu Brâncuşi care făcea foamea la Paris.

            Scris pro-bono şaisprezece noiembrie 2021, trimis la sighet-online.

 Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. Dobre din surse scrise şi internet  


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact