logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Sextus Iulius Frontinus Partea XV-a: De aquis: 1.9. PDF Imprimare Email 89 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 22 Noiembrie 2021 18:43

Preambul: Frontinus a scris despre aprovizionarea cu apă a cetăţii Romei.

Text:  Frontinus în latină (versiunea publicată de Loeb în 1925, acum în domeniul public), engleză (traducere de Charles E. Bennet în ediţia Loeb din 1925) şi română. Texte on-line latină şi engleză pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago (uchicago.edu).

Latină 1.9.: < Agrippa aedilis post primum consulatum imperatore Caesare Augusto II L. Volcatio cos., anno post urbem conditam septingent­esimo nono decimo ad miliarium ab urbe duodecimum Via Latina deverticulo euntibus ab Roma dextrorsus milium passuum duum alterius aquae proprias vires collegit et Tepulae rivum intercepit. Adquisitae aquae ab inventore nomen Iuliae datum est, ita tamen divisa erogatione, ut maneret Tepulae appellatio. 

Ductus Iuliae efficit longitudinem passuum quindecim milium quadringentorum viginti sex S.: opere supra terram passuum septem milium: ex eo in proximis urbem locis a septimo miliario substructione passuum quingentorum viginti octo, reliquo opere arcuato passuum sex milium quadringentorum septuaginta duum. Praeter caput Iuliae transfluit. aqua quae vocatur Crabra. Hanc Agrippa omisit, seu quia improbaverat, sive quia Tusculanis posses­soribus relinquendam credebat; ea namque est quam omnes villae tractus eius per vicem in dies modulosque certos dispensatam accipiunt. Sed non eadem moderatione aquarii nostri partem eius semper in supplementum Iuliae vindicaverunt, nec ut Iuliam augerent, quam hauriebant largiendo compendi sui gratia. Exclusi ergo Crabram et totam iussu imperatoris reddidi Tusculanis, qui nunc, forsitan non sine admiratione, eam sumunt ignari cui causae insolitam  p350 abundantiam debeant. Iulia autem revocatis deriva­tionibus, per quas surripiebatur, modum suum quamvis notabili siccitate servavit. Eodem anno Agrippa ductus Appiae, Anionis, Marciae paene dilapsos restituit et singulari cura compluribus salientibus instruxit urbem.>.

Engleză 1.9.: < Later *   in the second consulate32 of the Emperor Caesar Augustus, when Lucius Volcatius was his colleague, in the year 71933 after the foundation of the City, [Marcus] Agrippa, when aedile, after his first consulship,34 took another independent source of supply, at the twelfth milestone from the City on the Latin Way, on a cross-road two miles to the right as you proceed from Rome, and also tapped Tepula. The name Julia was given to the new aqueduct by its builder, but since the waters were again divided for distribution, the name Tepula remained.35 The conduit of Julia has a length of •15,426½ paces; •7,000 paces on masonry above ground, of which •528 paces next the City, beginning at the seventh milestone, are on substructures, the other •6,472 paces being on arches. Past the intake of Julia flows a brook, which is called Crabra. Agrippa refrained from taking in this brook either because he had condemned it, or because he thought it ought to be left to the proprietors at Tusculum, for this is the water which all the estates of that district receive in turn, dealt out to them on regular days and in regular quantities. But our water-men,36 failing to practise the same restraint, have always claimed a part of it to supplement Julia, not, however, thus increasing the actual flow of Julia, since they habitually exhausted it by diverting its waters for their own profit. I therefore shut off the Crabra brook and at the Emperor's command restored it entirely to the Tusculan proprietors, who now, possibly not without surprise, take its waters, without knowing to what cause to ascribe the unusual  p351 abundance. The Julian aqueduct, on the other hand, by reason of the destruction of the branch pipes through which it was secretly plundered, has maintained its normal quantity even in times of most extraordinary drought. In the same year, Agrippa repaired the conduits of Appia, Old Anio, and Marcia, which had almost worn out, and with unique forethought provided the City with a large number of fountains.>.

Română 1.9.: <Ulterior Marcus Agrippa, în timpul celui de-al doilea consulat al Împăratului Cezar Augustus, co-consul şi coleg fiindu-i Lucius Volcatus, în anul 719 de la întemeierea Oraşului, când edilul, după primul său consulat a captat o altă sursă independentă de aprovizionare, la a douăsprezecera bornă de la Oraş, pe Calea Latină, într-o intersecţie la două mile la dreapta pe măsură ce mergeţi din Roma şi de asemenea, a captat Tepula:. Denumirea de Iulia a fost atribuită noului apeduct de către constructorul său, dar întrucât apele au fost iar împărţite pentru distribuţie, numele de Tepula a rămas. Apeductul Iulia are o lungime de 15462 ½ paşi, din care 7000 de paşi pe zidărie deasupra solului, iar din aceştia 528 de paşi în dreptul oraşului, începând cu a şaptea bornă sunt pe substructuri, restul de 6472 de paşi fiind pe arcade. În spatele captării Iuliei curge un pârâu, care e numit Crabra. Agrippa s-a abţinut de la captarea acestui pârâu, fie că îl desconsidera [calitativ şi ca debit], fie că a crezut că ar trebui lăsat în seamaproprietarilor de la Tusculum, apa Crabrei fiind aceea pe care o primesc pe rând toate moşiile acelui district şi le-au împărţit pe rând, în zile fixate şi în cantităţi prestabilite. Dar responsabilii de apă, nereţinându-se la fel, au pretins întotdeauna parte din debitul Crabrei pentru a suplimenta Iulia, aceasta necrescând debitul Iuliei, căci ei epuizau sursa prin devierea apelor spre propriul profit. Prin urmare, am închis captarea parţială a pârâului Crabrei şi la porunca Împăratului, l-am redat integral proprietarilor tusculani, care acum îi preiau integral apele, nu fără surprindere, fără să cunoască cauza abundenţei neobişnuite a debitului ei. Aopeductul Iulian, pe de altă parte, din cauza distrugerii conductelor prin care a fost jefuit în secret a menţinut debitul normal, chiar în perioade de extraordinară secetă. În acelaşi an, Agrippa a reparat apeductele Appia, Old Anio şi Marcia, care erau aproape degradate şi –printr-o gândire unică- a oferit Oraşului un număr mare de fântâni,>.

Traducerea aproximativă, urmând textul englezesc…

Tradus pro-bono în nouă noiembrie, 2021 pentru sighet-online.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact