În articolele precedente am sesizat cât de romanic este poporul român.

Desigur, aromânii sunt şi mai romanici, fără îndoială.

Autoarea soseşte frântă de la muncă şi întreabă: <Ce-ai mai scris ?>. <Mai nimic că fac pauză la publicat şi publică cu întârziere>. Răspunse co-autorul. <O să te întreb ceva, dar să-mi răspunzi sincer: ce sunt iirucii ? Tu care le ştii pe toate>. <Iirucii trebuie să fie cei care au avut locul de muncă la întreprinderea fruntaşă IIRUC>. <Nu înseamnă şi altceva ?>. <De ce ?>. <Am văzut o ştire pe internet>. <Poate se pronunţă altfel>. <Atunci spune-mi despre iuruci>. <Yurucii sunt nişte păstori turcofoni care-şi mână turmele peste to în Macedonia de est>. <Atunci, înseamnă că si ei au vândut lâna la sefarzi>. <Asta nu ştiu>. <Dar dacă se întâlneau la vândut lâna la sefarzi o păstoriţă aromâncă şi un păstor yuruc ce se întâmpla ?>. <Vindeau lâna>. <Nu la asta mă refeream, ci dacă se plăceau>. <Nu ştiu>. <Dacă apărea un copil, ce era: aromân sau yuruc ?>. <Depinde>. <Deci nu le ştii pe toate>. <Nu, cred că nu>.

 Scris pro-bono astăzi cincisprezece a lui septembrie an curgătoriu douămiidouăzecişiunul pentru diverse publicaţii on-line printre care şi necredincioasa (infidela) sighet-online.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet