Conform dlui Anatol Măcriş (<Conspecte de istorie>, pag. 72), negustorii din Basarabia erau români, armeni, greci, evrei, tătari, italieni (genovezi, veneţieni, pisani, raguzani) în sec. al XIV-lea.

Drumul comercial de la Isaccea ducea spre Soroca, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Iaşi. De asemenea, domnul Măcriş menţionează târgurile reduse la sate sau dispărute din Basarabia: Cruglic (în judeţul Hotin), Tărăsăuţi (devenit sat), Şerbanca (dispărut), în ţinutul Hotin, Târgul Lăpuşna, Ciobărciu (moldoveni şi unguri secui, cu biserică ortodoxă şi catolică), Târgul Săraţii (astăzi Hănăseni în Cahul), cetatea Tintul (la gura Ialpugului, dispărut), Greceni Târg (sat astăzi în judeţul Cahul).

Satul Chişinău este întemeiat de pârcălabul Vlaicu, unchi al lui Ştefan cel Mare, pe locul unei selişti pomenite pe Bâc  la 1436 (acolo era şi o aşezare tătărească).

Acceptarea plăţii tributului de către Domnul Petru Aron conduce la acordarea dreptului negustorilor din Cetatea Albă de a face comerţ în întregul Imperiu Otoman. Deci, înainte de negustorii poloni, cei din Cetatea Albă au intermediat mărfurile din Imperiul Otoman.

Cantemir mârza era la origine nogai dintre cei strămutaţi de hanul Crimeei în 1568 din ordinul sultanului turc Selim al II-lea. Ei se aşază alături de tătari bucegeni din Orac Uglâ şi Orumbet Uglâ. După reîntoarcerea nogailor din Cuban (1610), Cantemir mârza se stabileşte la Akkerman, nerecunoscând autoritatea hanatului Crimeei. A condus despotic şi autonom Bugeacul. În 1634, nogaii sunt restrămutaţi în Cuban, dar Cantemir mârza îi readuce, dar plăteşte cu capul său (e executat la ordinul sultanului).

Transcris pro-bono astăzi şaptesprezece avgust an în curs (curgătoriu) douămiidouăzecişiunul din <Conspecte de istorie> de Domnul Anatol măcriş. 

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet