Dna. Maria Comşa a identificat în Prahova, la Slon o cetate din sec. X-XII… Arheologic ! Opinăm că ei proveneau din Ardeal, împinşi de maghiari. Totuşi, domnul Anatol Măcriş apreciază că vestigiile cetăţii din piatră şi cărămidă ar fi de tip bizantin, din sec. VIII-IX. Dânsul crede că e în acord cu dna Comşa şi vede aici urmele unei formaţiuni politice pre-statale.

La Cenad ar fi fost două mănăstiri vechi, initial de rit bizantin. Ulterior ar fi fost transformate în mănăstiri catolice (sec. al XI-lea).

Ca biserici care conservă tradiţia bizantină, Anatol Măcriş enumeră biserica Streisângeorgiu (Hd), Gurasada (Valea Mureşului), Densuş (Hd), precum şi bisericile rupestre răspândite pe tot teritoriul ţării. Schitul de la Cetăţeni ar fi fost încropit în epoca pre-statală (1290-1310), prin săpare în gresii. Şi aria Bozioru-Aluniş din Buzău e plină de vestigii rupestre, vechi zone de vieţuire sihastră, dar şi peşterile de la Gura-Chindiei şi Armeniş, Caraş-Severin.

Biserica dominicană de la Baia ar fi anterioară întemeierii Moldovei (dar discutabil, desigur). Aici ar fi fost un voievodat de vale (erau şi germanici). Lângă Siret, pe dealul Ruina ar fi urmele unei cetăţi vechi, anterioară statalităţii. Cetatea Milcovia ar fi fost construită de secui. Peste ea s-a ridicat cetatea Crăciuna (aparţinând ŢR, dar pe malul stâng al Milcovului). Acelaşi autor consideră că carpi au contribuit la etnogeneza poporului român (pag. 57, <Conspecte de istorie>). Tot dânsul scrie că principele tătar îşi stabilise reşedinţa în Orhei. Liderul tătar Othlamus ar fi fost luat prizonier într-o ofensivă a comitelui Andrei Lackfi, posibil cu ajutor valah (incert).

Scris treisprezece avgust pro-bono pentru sighet-online.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet