Până la urmă de ce a fost mazilit şi ucis Constantin Hangerli Vodă ?

Nu îndrăznim să facem presupuneri, pentru că modul de asasinare s-a dovedit extrem de dur, asemnea şi episodul terorii instituite în palat.

Îndrăznim să legăm evenimentul de vizita amiralului flotei otomane, care este primit cu suita sa la palat. Se spune că oaspeţii (Kücük Hussein) şi aghiotanţii săi au trebuit consolaţi de absenţa haremurilor.

Se aduc femei "pe alese" din mahalale şi sunt igienizate şi înveşmântate. Să fi fost suficient ? Fără un control medical ? De ce râvneau Kücük Hussein la boierese oare ? Probabil din oroare de bolile venerice care începuseră să circule prin Europa şi nu din elitism social.

Dacă Kücük Hussein (înalt demnitar) şi suita s-au îmbolnăvit şi au transmis la rândul lor boli la curtea sultanului să fi fost un motiv suficient pentru execuţia lui Constantin Hangerli ?

Pe de altă parte, peşchirgiul (cu acelaşi nume ca al amiralului) trebuia să preia registrele contabile.

De când existau registre contabile la curtea valahă aflăm din RI Serie Nouă, Tomul XXV, no. 3-4, mai-aug 2014: articolul dlui Vasile Mihail Olaru- < "Trecut în condică". Stocarea informaţiei şi puterea statală în ŢR în sec. al XVIII-lea>. Pare-se că încă de la prima domnie a domnitorului precedent, Alexandru Ipsilanti (1774-1782) se instituiseră mai sistematic registre legate de domeniul fiscal (Pravilniceştii Condici), dar desigur sub anumite forme ele existau încă de anterior în cancelariie domneşti (posibil ca înregsitrări de documente, nu ca documente fiscale sau ca înregistrări contabile). Ştim că negustorii italieni uzau de înregistrări contabile încă din evul mediu (în duble înregistrări). Poate sub influenţa lor fanarioţii să fi nstituit asemenea registre contabile ? Existau catastife şi condici, mai ales la mănăstiri, dar cât de bine organizate erau şi cât de bine reflectau situaţia financiară ? Pare a fi destul de discutabil. Totuşi, la 1799, peşchirgiul are ca sarcina prin al doilea firman să preia şi înregistrările fiscale. Ceea ce probabil se şi întâmplă. De asemenea, faptul că avem consemnate pierderile lui Vodă Caradja din timpul incendiului (pierderile constau în bunuri, dar sunt estimate material la 300.000 de piaştrii) ne indică faptul că registrele contabile erau absolut necesare pentru a face diferenţa între averea de stat (domnească), datoria de stat (haraciul, etc.) şi averea personală a celui temporar pe funcţia voievodală (care poate dorea să-şi asigure o altă demnitate: scaunul Moldovei sau vreo funcţie de guvernator).

ÎN timpul lui Constantin Brâncoveanu sesizăm din cuprinsul articolului că existau

A)     un Anatefter care s-au făcut la vistierie;

B)      Condica de venituri şi cheltuieli a vistieriei;

C)      Condica Marii Logofeţii (pare-se un registru de documente emise diverşilor beneficiari);

După 1740, înregistrările se diversifică şi multiplică. Neştiutorii de carte încep a fi eliminaţi din demnităţi, chiar din cele mărunte. Căci benficiile distribuite trebuiau înregistrate şi documentate.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet