După ce influenţa Miletului scade (căci presiunea statului lidian asupra Miletului creşte, conducând la intensificarea colonizărilor Miletului în Marea Neagră), pare-se că Histria intră sub influenţa Cizicului de pe ţărmul asiatic al Mării Marmara, apoi intră poate în Liga de la Delos (Pireu) de pe la mijlocul sec. al V-lea î.e.n., apoi, după expediţia lui Pericle din Marea Neagră din 437 î.e.n. face parte probabil din liga atică. Dar din lista epigrafică a tributarilor (contributorilor) pontici ai ligii antice nu se poate deduce aceasta, căci rândurile cu pricina au fost distruse. Dar presupunem că Histria era şi ea parte a ligii atice. Şi uşor-uşor trece de la comerţul de tranzit la producţia în propriile ateliere a numeroase produse meşteşugăreşti. Diverse inscripţii amintesc de o linie dinastică de preoţi eponimi ai cultului divinităţii milesiene Apollo în Histria (Theodotos, Hippolochos, Hegesagoras, Throxenos, Hippolochos, Xenocles, Theoxenos). În Histria zeul era numit Appolo Tămăduitorul Ietros (rolul său taumaturgic fiind subliniat într-o zonă preponderent acviferă cu expunere la boli transmise de ţânţari). 

Nu este exclus ca sub influenţa ligii de la Delos, să fi fost modalităţi de consultare a sorţiilor (o consultare tip oracol ?) în anticiparea şanselor unor activităţi preconizate, dar desigur discutabil. Particula Theo- din unele nume indică pare-se primi născuţi, dedicaţi zeului protector (după model biblic vechi testamentar). Un Histrianorum rex se opune invaziei regelui scit Ateas, care este respins de regele Filip Macedoneanul la 339 e.n.. Histria pare a fi distrusă cu prilejul invaziei gotice din 258-269 e.n. (În Scriitorii Istoriei Împăraţilor apare că Histria ar fi fost distrusă sub Max. și Balb, pag. 70; 16, 3,  este redat după Dexippus), dar pare-se că la 258 e.n. cetatea mai exista (FHDr II, pag. 305, Zosimos, notă subsol 7).

Callatis a fost fundată de colonişti din Heracleea Pontică (dorieni originari din Megara) spre sfârşitul sec. al VI-lea î.e.n. (în vremea primilor ani de domnie a regelui Amyntas I al Macedoniei. După Pliniu cel Bătrân, iniţial Callatis purta numele Cerbatis/Acerbatis Nat. Hist. IV, 11, 44. Callatis făcea preponderent comerţ cu grâne (deducem din faptul că pe monede apare chipul Demetrei, zeiţa agriculturii, precum şi spice de grâu, preluate fie din Moesia, fie din Câmpia nord-dunăreană sau din varii locaţii. Deci era îndeosebi un port de tranzit).

Tomis trebuie să fi fost iniţial un mic emporion (din mijlocul sec. al VI-lea î.e.n.) de origine milesiană, căci primeşte sprijinul Histriei la presiunea Callatisului. Apoi cade definitiv sub influenţa Callatisului. Până când în perioada romană capătă un rol local predonimant.

Am subliniat că o sursă importantă de venit pentru Histria era comerţul cu peşte (sărat şi uscat), pescuit din Dunăre (morun, nisetru, etc.).

La Clemens din Alexandria scrie despre regele scit Ateas că ar fi scri într-o scrisoare: <Nu vă atingeţi de veniturile mele ca să nu-mi adap iepele în apa voastră> (Clemens, Covoarele, V, 5, pag. 240, FHDr I, pag. 637). Să fie vorba despre regele Ateas care încearcă să migreze la sud de Dunăre, dar este zdrobit de regele Filip al II-lea al Macedoniei la 339 î.e.n. ?  Resturi scitice se așează atunci în Scythia Minor.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet