Dl. Pârvan apreciază că împăratul Traian ar fi făcut o colonizare forţată şi că provincia Dacia a fost organizată pentru exploatarea minelor de aur şi sare, iar frontierele au fost stabilite, consolidate pe frontierele naturale: cursurile de ape importante (limes Alutanus) şi linia masivelor muntoase, iar zona de şes de dincolo de frontieră ar fi fost ţinută sub control prin unităţi mobile de arcaşi sirieni (Suri Sagittarri la Arutella, Romula, unde e menţionată şi Cohors II Flavia Commagenorum şi altele). Sudul regiunii moldave şi Muntenia ar fi aparţinut Moesiei Inferioară. (Pârvan menţionează castrul de la Bărboşi cu zona adiacentă). E posibil ca ele să nu fi fost doar capete de pod, ci să fi fost exercitat un control efectiv, dar cu intermitenţă. Totuşi, activitatea economică importantă a provinciei Dacia, precum şi prezenţa militară semnificativă se vede şi în calitatea monumentelor şi a inscripţiilor, superioară celor sud-dunărene, din Moesia şi Tracia, pe care acelaşi Pârvan le descrie grosolane, naiv sculptate şi gravate.

Ţinutul Daciei la câteva zeci de ani probabil după cucerirea romană ca ţinut frontalier dificil de apărat constituia o provincie romană cu o viaţă dificilă, în principal datorită insecurităţii frontierei. Este motivul pentru care sunt deplasaţi colonişti probabil şi dintre triburile privite ca infidele romanilor. Informaţia este furnizată ulterior şi de cronicarul Simeon Dascălu (ca o ipoteză de lectură a textului cronicii redactate de el). Populaţia transbordată putea proveni în general din colonizări forţate (dintre triburile care se revoltau. Pare-se din zonele în care în timp s-au înregistrat revolte, respectiv Pannonia şi Iliria au existat unele deportări, relativ importante). Totuşi, în diatriba contra patrioţilor Simeon Dacălu şi a lui Misail, Dimitrie Cantemir scrie în Hronicul Româno-Moldo-Vlahilor: <Vino, acmu, aicea, iscusitule în basne, Simioane, şi tiaca minciunilor, Misaile… şi nu ştim de ce Laslău, craiul unguresc, (carile pe vremile ce dziceţi, numai voaă easte cunoscut, iară altora istorici nemăruia), din temniţele Râmului scoşi, şi împotriva tătarâlor aduşi, şi apoi în ţara Ardealului, spre locuire puşi să fie fost… Au românii din Dachia, cu mită au cumpărat condeile scriitorilor străini să le scrie neamul, traiul şi alalte, cu atâta summe de ani mai înainte ? >. (în Capul III. Mustră-să nişte băsnuitori, carii, pentru neamul şromânesc hârtiia muruind, singuri pe sine s-au ocărât).

Trecând în evidenţă originea românilor, Dimitrie Cantemir precizează:

<1. …Românii, măcar că de la Italia să fie trâgând…cu Flac Hatmanul pe locurile Dachiei să fie venit şi –după numele lui- Vlahi mai pe urmă să se fie chemat.

2. ….Românii, de la Italia şi din seminţia romanilor să fie, însă când şi în ce chip să fie agiuns pe aceste locuri şi în Dachia să se fie aşezat, precum nu pot sci, aievea mărturisesc.

3…. varvarii Dachii,… rămâind sub stăpânirea [romanilor], să-şi fie amestecat limba cu cea latinescă şi neamul lor cu cel italienesc…

4. … cu multe veacuri după Flak şi Traian, de la Italia în Transilvania (care-le este Ardelul), apoi de acolo încă mai târziu să fie ieşit şi să fie descălecat într-amândouă Valahiile, adecă în Moldova şi în ţara muntenescă…

5. …cea mai de temeiu socotelă, este acelora care adeveresc că Românii din Dachia şi tot neamul lor, oriunde se află să fie adevărat Romani pe care Ulpie Traian, de la Roma şi din toată Italia aducându-I, i-au aşezat prin totă Dachia, şi încă şi în Misia, şi aceiaşi Romani să fi locuit necurmat întrânsa, precum şi până astăzi locuiesc>. (Dimitrie Cantemir- "Din Chronicul Romano-Moldo-Vlachilor- Ediţiunea de la Iaşi 1835", Bucuresci, Ed. LIbrăriei Socecu & Comp, 1896, pag. 10…12),

Punctul 5 de la Dimitrie Cantemir şi ipoteza continuităţii prin "ladrones" (Ţara Lotrului ?), adăugită cu istoria cu "Laslău, craiul unguresc şi cei din temniţele Râmului scoşi" sunt argumente incontestabile ale continuităţii daco-romane…

                Dar merită să ne păruim cu unii ce ne reproşează că am fi întârziat cu câteva sute de ani la rendez-vous-ul cu descălecătorii uniunii de triburi maghiare ? Şi am fi fost incapabili de statalitate autonomă sub raidurile bizantine, avaro-slave, peceno-cumane, proto-bulgare şi proto-maghiare ? Dar Dakia Parapotamia neautonomă (redescălecată de avaro-slavi) şi Ţara Lotrului ce erau, mă rog  (rog, scuzaţi ironiile… a se citi Ţara Lotrilor, nu la singular, ci la plural… sânge din temniţele Râmului, fără doar şi poate, adeverit de condeie cronicăreşti) ?

Deci să redăm cu demnitate umlautul pe Y-grec (din scrierile bizantine) !

              În partea a II-a vom vedea cum au supravieţuit aceştia, conform textelor vechi…

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet