Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra provindenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în română.

Text franceză: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 1.20.: < De Denys pillant les temples des dieux.. DENYS pilla les richesses de tous les temples de Syracuse, il dépouilla la  statue de Jupiter de ses habits et de ses ornements, qui pouvaient être estimés quatre-vingt-cinq talents d'or, et comme les ouvriers paraissaient craindre d'y toucher, il porta le premier la main sur la statue. Il traita de même celle d'Apollon  : la chevelure du dieu était d'or; Denys ordonna qu'on lui rasât la tête. Ayant ensuite fait voile vers Trézène (30), il enleva toutes les richesses consacrées à Apollon et à Leucothée, entre autres une table d'argent qui était auprès du dieu, ordonnant de lui verser le coup du bon génie, qui terminait le repas (31)..> (preluat din traducerea franceză după limba greacă cu note de M. Dacier, Paris, Imprimeria lui Auguste Delalain, 1827, de pe site-ul: remacle.org/bloodwolf/ historiens/elien…).

Text greacă: < Περὶ Διονυσίου συλήσαντος τὰ τῶν θεῶν. Διονύσιος ἐξ ἁπάντων τῶν ἐν Συρακούσαις ἱερῶν ἐσύλησε τὰ χρήματα. Τοῦ δὲ ἀγάλματος τοῦ Διὸς περιεῖλε τὴν ἐσθῆτα καὶ τὸν κόσμον, ὃς ἦν, φασι, χρυσίου πέντε καὶ ὀγδοήκοντα ταλάντων. Ὀκνούντων δὲ τῶν δημιουργῶν ἅψασθαι, ὅδε πρῶτος ἔκρουσε τὸ ἄγαλμα. Καὶ τὸ ἄγαλμα δὲ τοῦ Ἀπόλλωνος περιεσύλησεν, ἔχον καὶ αὐτὸ χρυσοῦς βοστρύχους, κελεύσας ἀποκεῖραί τινα αὐτό. Πλεύσας δὲ εἰς Τυρρηνούς, τὰ τοῦ Ἀπόλλωνος, καὶ τῆς Λευκοθέας ἅπαντα ἐσύλησε χρήματα, τὴν παρακειμένην ἀργυρᾶν τῷ Ἀπόλλωνι τράπεζαν κελεύσας ἀφελεῖν, Ἀγαθοῦ Δαίμονος τῷ θεῷ διδόντας πρόποσιν.> (de pe site-ul: remacle.org/bloodwolf/ historiens/elien…).

Text română: <Despre Dionisiu care a jefuit templele zeilor. Dionisiu a jefuit bogăţiile tuturor templelor  Syracusei. A despuiat statuia lui Jupiter de hainele  şi de ornamentele sale, care ar putea fi estimate la 85 de talanţi de aur şi cum lucrătorii păreau a se teme să o atingă, a ridicat primul mâna asupra statuiei. A procedat identic cu aceea a lui Appolon: părul zeului era de aur, Dionisiu a poruncit să i se radă capul. Apoi, îndreptând velele către Trezena [Tyrinous în greacă], a ridicat toate ofrandele valoroase consacrate lui Apollon şi Leucoteei, între altele o masă de argint aflată alături de zeu, care ordona să i se toarne "paharul spiritului bun [inspiraţiei/bunei dispoziţii], prin care se încheie servirea mesei>.

Comentarii adiacente din notele franceze:  (30) M. Gray propune cu destulă credibilitate de a se citi TurrhnÛouw în loc de TroizhnÛouw, Tyrrhéniens în loc de Trézéniens. Cicéron părea de asemenea să creadă (de Nat. deor, III, 34 ) qă Dionisiu a jefuit templele Greciei; dar totul conduce să crede, că era o eroare. J. V. L.

(31)  Era un obicei observat la Greci, de a bea la sfârşitul mesei, atât timp cât erau încă la găzduiam masa [înainte de a fi strânsă] un pahar de vin în onoarea lui Bacchus, ca tată al viţei. Acest pahar era numit ἀγαθοῦ δαίμονος, adică al bunului spirit sau a divinităţii binefăcătoare. Sinţim cu uşurinţă că Dionisiu făcea aluzie la acest obicei, zicând în glumă că golea paharul bunului spirit [bunei dispoziţii], găzduind [patronând] masa. Altfel spus: zeul a servit masa, masa este inutilă şi nu rămâne decât să fie strânsă.

Comentarii adicente daco-române: Evenimentele se petreceau în Sicilia (Magna Grecia). Am păstrat forma greacă a numelui (Dionisiu), fiind vorba de un tiran dintr-o anumită cetate (al cărei nume nu îl cunoaştem).Despre comentariul Dlui. Gray cu privire la lectura Trezenei, nu exprimăm nicio opinie [dar ar fi confirmată de textul grec].

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet