Pandemia a exacerbat problemele psihologice și abuzul în rândul copiilor, în contextul măsurilor de izolare impuse. Principalele probleme asociate pandemiei pentru care copiii au apelat numărul gratuit 116111, precum și instrumentele online de consiliere oferite de Asociația Telefonul Copilului (aplicația Happygraff și www.116111.ro), au fost: nevoia de consiliere psihologică, în  procentaj de 52,8%, respectiv abuzul și violența în familie, 46,8%.

Complexitatea cazurilor sesizate la 116111, în perioada pandemiei, a impus alocarea unui număr tot mai mare de minute de consiliere dedicate fiecărui apel. Astfel, durata medie a unui apel a crescut, de la 10 – 15 minute în anul 2019, la 30 – 45 de minute în anul 2020. În perioada pandemiei, Asociația Telefonul Copilului a oferit copiilor și părinților 322.537 de minute de consiliere psiho-socială și juridică gratuite.

78,64% dintre apelanți au expus cel puțin trei probleme pentru care au solicitat consiliere psihosocială/juridică de lungă durată.

 „Trăim o realitate greu de înțeles și foarte dificil de gestionat. Copiii reprezintă una dintre principalele victime ale pandemiei, în contextul în care lipsa de resurse i-a izolat și le-a afectat nu numai relațiile cu ceilalți, dar și sănătatea mintală. Mai mult, cei care au fost supuși la abuzuri acasă nu au putut să le raporteze și au continuat să locuiască alături de cei care i-au agresat. Pandemia a anulat și accesul copiilor la persoane suport, astfel că aceștia au fost, de multe, ori, obligați să își gestioneze singuri problemele. Este nevoie de reglementarea serviciilor de consiliere psihologică în unitățile de învățământ, pentru ca toți copiii să beneficieze gratuit de ajutor specializat. Asociația Telefonul Copilului atrage atenția autorităților asupra faptului că sănătatea mintală a copiilor trebuie să devină o prioritate, pentru a evita efecte dramatice pe termen lung. Mulțumim Telekom Romania pentru că a făcut posibil accesul copiilor și părinților din România la linia de asistență 116 111, susținând alături de organizația noastră dreptul copilului de a fi ascultat și de a primi ajutor în condițiile excepționale generate de pandemia COVID-19”, a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociației Telefonul Copilului.

“În această perioadă dificilă am utilizat tehnologia atât pentru a ține România conectată, dar și pentru a face bine. Împreună cu Asociația Telefonul Copilului am desfășurat campanii online de conștientizare și de prevenire a abuzurilor și ne-am dorit ca instrumentele gratuite prin care victimele pot solicita sprijin să fie cunoscute de cât mai multe persoane. Serviciile de consiliere oferite de partenerii noștri sunt esențiale și salvează vieți, iar cei aflați în dificultate trebuie să aibă curajul de a le utiliza. În plus, deoarece pandemia a condus la un consum ridicat de conținut digital în rândul copiilor, Telekom Romania a creat un experiment social unic, <<Parcul online>>, pentru a atrage atenția părinților asupra riscurilor la care cei mici sunt expuși atunci când accesează internetul nesupravegheați. Astfel, prin expunerea la <<atracții>> speciale, care imitau un pericol online -de la cyberbullying la filme porno online și prădători digitali-, părinții au putut înțelege cu ce se pot confrunta aceștia atunci când sunt online. Campania, care s-a bucurat și de sprijinul Asociației Telefonul Copilului, a schimbat semnificativ nivelul de conștientizare din jurul acestor amenințări digitale, la nivel național, videoclipul realizat a ajuns la 88% dintre parinții din România, care au acum o altă abordare față de siguranța minorilor. În perioada campaniei, toți clienții de servicii mobile, existenți sau noi, de cartele preplătite sau abonamente, au putut beneficia de trei luni acces gratuit în aplicația Kaspersky Safe Kids Premium pentru a le oferi protecție online copiilor lor”, a declarat Ruxandra Vodă, Director Comunicare, Telekom Romania.

Pandemia a adus modificări în ceea ce privește nevoile copiilor de consiliere. În comparație cu anii prececenți, copiii s-au confruntat cu probleme noi, pentru care nu aveau mecanismele necesare de gestionare: probleme emoționale generate de contextul pandemiei cu un risc crescut asupra sănătății mintale, izolarea socială și nevoia de apartenență, teama de a nu-și pierde prietenii, nevoia de informare, consiliere și asistare psihologică ca urmare a escaladării situațiilor de neînțelegeri în familie, abuz și violență domestică, nevoia de îndrumare în vederea adaptării la noua realitate: respectarea măsurilor de siguranță, digitalizarea cursurilor școlare, gestionarea situațiilor de bullying online, dificultăți de ordin economic cu impact asupra familiei, petrecerea timpului liber în contextul crizei sanitare.

Consiliere psihologică

Stările emoționale pe care le-au experimentat copiii care au contactat serviciile de consiliere ale Asociației Telefonul Copilului, în perioada pandemiei, sunt:

- frică, anxietate și depresie – 67,4% *

- dificultăți în relaționare / nevoia de apartenență la grup – 63,11% *

- singurătate existențială / sentimentul că nu pot împărtăși cu nimeni cine sunt și ceea ce simt cu adevărat întrucât nu vor fi înțeleși – 29,8%*

- îngrijorare cu privire la absența persoanelor-suport - 32,1%*

- confuzie generată de informațiile contradictorii și schimbările apărute în rutina vieții – 23,5%*

- teamă referitor la frecventarea cursurilor școlare în contextul crizei sanitare – 18,7%*

*Procentaje rezultate dintr-un context emoțional multiplu exprimat de copii, cei mai mulți dintre ei regăsindu-se în mai multe stări emoționale în același timp.

68,3% dintre preadolescenți și adolescenți au discutat despre nevoile psiho-emoționale cu alte persoane (adulți din afara familiei lor, alți copii/colegi, rude, vecini, cadre didactice), 14,6% au discutat doar la 116111 despre problemele cu care se confruntă, 13,4% nu au dorit să ofere informații în legătură cu acest aspect și doar 3,7% au discutat cu unul dintre părinți.

Abuz și violența în familie

Abuzul și violența în familie au înregistrat o creștere alarmantă în perioada pandemiei, respectiv 46,8% din totalul situațiilor consiliate de organizația noastră, comparativ cu anul 2019 când  procentajul a fost de 18,48%. Agresorii copiilor au fost: 53,4% ambii părinți, 28,7% unul dintre părinți sau concubinul/concubina unuia dintre părinți, 13,5% alți adulți și 4,5% un alt copil.

Profilul victimelor abuzului: 51,3% dintre victimele situațiilor de abuz au fost fete și 48,7% băieți. Se identifică vulnerabilități în toate categoriile de vârstă, cu accent pe categoriile 0 – 6 ani, 10 – 12 ani, respectiv 13 – 15 ani.

30,7% dintre copiii care au contactat numărul de telefon 116111 au exprimat dorința de a pleca de acasă, considerând acest gest drept o evadare din situațiile de abuz la care au fost expuși.

Bullying & cyberbullying

În perioada pandemiei, peste 30,7% dintre cazurile înregistrate se referă la bullying și cyberbullying. În ceea ce privește categoria de vârstă, cea mai afectată de acest tip de abuz este categoria 13 – 15 ani, urmată de categoria 10 – 12 ani.

54,1% dintre situațiile de abuz de tip bullying au avut loc în mediul online, ca urmare a digitalizării cursurilor școlare, 33,2% în grădiniță/școală, iar 9,8% au avut loc în spațiul public.

Probleme educaționale

În perioada de debut a pandemiei (martie - mai 2020), copiii și adolescenții au exprimat nevoia de îndrumare în vederea adaptării la învățământul online, precum și de gestionare a situațiilor de bullying online.

Școala furniza atât un mediu structurat de studiu, cât și relaționare cu grupul de covârstnici, aspecte care nu au putut fi atinse la același nivel în cadrul învățământului online. 20% dintre copiii care ne-au contactat au precizat faptul că nu dispun de tehnologia necesară pentru a participa în mod activ la cursurile online. Astfel, au existat și situații în care elevii au întâmpinat dificultăți precum: absențe nemotivate, lacune școlare.

De asemenea, aceștia au necesitat îndrumare în vederea efectuării temelor primite din partea cadrelor didactice, pe care le-au perceput ca fiind mai multe și mai dificil de realizat. Apelanții ne-au relatat, de asemenea, faptul că se confruntă cu dificultăți de asimilare a materialului predat, lipsa concentrării, precum și nevoia de interacțiune reală cu grupul de colegi sau cu profesorii.

Mai mult decât atât, având în vedere faptul că o parte dintre elevi au avut de susținut examene importante, respectiv Evaluarea Națională și Bacalaureatul, aceștia și-au exprimat temerile cu privire la desfășurarea examenelor, respectiv dacă le vor promova în contextul generat de pandemie.

În perioada vacanțelor s-au înregistrat numeroase solicitări din partea copiilor cu privire la petrecerea timpului liber, având în vedere faptul că o mare parte dintre aceștia s-au confruntat cu modificări ale stilului de viață în perioada pandemiei.

Probleme medicale

Pe fondul pandemiei s-a observat o creștere semnificativă a situațiilor care implicau probleme medicale, precum: informare cu privire la virusul SARS-COV-2, respectarea măsurilor de siguranță, drepturile copiilor de a beneficia de asistență medicală indiferent de context. Astfel, problemele medicale au fost sesizate în procentaj de 12,3%.

Consiliere juridică

Apelanții au exprimat nevoi de consiliere cu privire la: 55,3% probleme legate de familie (încredințarea minorilor, menținerea legăturilor personale cu copilul pentru părintele care nu a obținut încredințarea, dreptul la vizită al părintelui care nu a obținut încredințarea), 27,7% solicitari privind drepturile copilului și 10,8% solicitări privind drepturi legate de alocații/indemnizații pentru copil.

Referitor la consilierea juridică, o particularitate a perioadei pandemiei o reprezintă provocările nou apărute în cazurile de divorț/încredințare minor, iar în cele mai multe cazuri apelanții au fost fie părintele nerezident, fie o rudă din partea acestuia în legătură cu imposibilitatea exercitării programului de vizită și a menținerii legăturilor personale, expunerea copilului de către părinte la situații de risc medical – contact cu persoane suspecte de COVID-19, utilizarea contextului pandemiei drept motivație pentru nerespectarea hotărârii judecătorești, în procentaj de 11,3%.

În contextul în care menținerea legăturilor personale a fost perturbată pe fondul restricțiilor de circulație, copiii au întâmpinat dificultăți în a comunica cu părintele nerezident, atunci când părinții sunt separați în fapt/în drept, motiv pentru care apare dorul de mamă/tată, iar în unele cazuri putem vorbi despre sentimentul de abandon.

La nivelul tuturor situațiilor înregistrate mediul de proveniență a fost: rural (35,3%), urmat de urban (28,4%). În 36,3% dintre situații, apelanții au păstrat confidențialitatea privind mediul de proveniență.

Regiunile din care s-au efectuat sesizări preponderent au fost: regiunea Muntenia – 25,1%, regiunea Moldova – 22,3%, urmate de regiunile Transilvania – 16,6%, respectiv Oltenia și Banat – 11,3%. În 24,7% dintre situații, apelanții au păstrat confidențialitatea privind regiunea de proveniență.

116111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116111 este oferit gratuit de Telekom Romania Communications și Telekom Romania Mobile Communications atât pentru propriile de rețele de telefonie, cât și pentru rețelele Orange și Vodafone.

Serviciile de consiliere au fost oferite gratuit prin intermediul liniei europene de asistență pentru copii 116111, aplicației mobile Happygraff și a platformei online de consiliere www.116111.ro.