logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Navigatorii şi negustori antici pe apele Mării Negre Partea a II-a PDF Imprimare Email 319 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 12 Aprilie 2021 08:19

Am văzut în prima parte a articolului, cum încărcătura unui negustor cartaginez a fost preluată de Histrieni la un preţ convenabil.

Demostene, în discursul împotriva lui Leptines (DîL 466, 31; FHDr I, pag 115) scrie: <Ştiţi, fără îndoială, că noi folosim grâu importat mai mult decât toţi oamenii. Cantitatea de grâu adusă din Pont este mai mare decât tot ceea ce ne vine din celelalte porturi comerciale... Lucrurile se petrec astfel nu numai pentru că acest ţinut produce cea mai mare cantitate de grâu, dar şi pentru că Leucon, domnitorul de acolo, a iertat de impozit pe cei ce transportă grâu la Atena şi a poruncit ca oamenii ce plutesc spre voi să-şi încarce primii corăbiile. Căci -în schimbul scutirii de contribuţii pe care i-aţi dat-o lui şi copiilor săi, el v-a dat şi vouă tuturor privilegiul acesta>. Demostene arată că grecii trimiteau amfore cu vinuri de Cos, din Tasos ori din Mende... Ca să bem, să ne îmbătăm şi să râdem ca proştii, nu ? Ce comercianţi de treabă.

Am văzut în articolul "Despre difuzia creştinismului în Dacia şi Scythia Minor Partea a IV-a", că la Sucidava /Celei erau ateliere de olărit care produceau amfore şi opaiţe de lut. Deducem de aici că limitele Dakiei Parapotamia din secolele al V-lea- al VI-lea, cuprindea şi zona viticolă de la Drăgăneşti- Slatina ?... pare a fi fost vin liturgic, căci amforele aveau marcate momograme creştine cu vopsea roşie... Ai noştrii erau tare cucernici, nu-i aşa ?  Avarii şi slavii au dat năvala la degustat spre anul 600, căci se dusese buhul... Şi comerţul a cedat, căci amforele sunt fragile...

Privilegiile comerciale se bazează pe reciprocitate.  Dar Demostene arată că în mod normal se solicitau contribuţii, adică exista un sistem fiscal încă de pe atunci. Instituţia grecească numită sitonia era clar apărută din nevoia de a asigura întreţinerea părţii mai puţin avute a populaţiei (existau "binefăcători", adică contributori care împrumutau s-au chiar donau sume pentru achiziţia de cereale sau alimente distribuite celor nevoiaşi. Scopul sitoniei era de a calma nemulţumirile interne şi de a aplana unele situaţii conflictuale FHDr I, pag. 196-197.

Numărul mare de negustori orientali din Scythia Minor, făcea ca pentru uzul lor să se ridice temple (în Tomis, comercianţi alexandrini din Egipt aveau o "casă" a lor, adică un loc de închinare dedicate zeităţilor Sarapis şi Isis; asemenea, un colegiu de "asiani", pentru Eros et Domnus, cu o preoteasă din Tyana, mater Romanorum, FHDr I, pag 502; aceşti "asiani" erau din Nicomedia, Heraclea, Abonotichus, Perint, Caesarea, Tius, Mazaca, din Siria (Neapolis; Greco-sirieni) sau chiar din Palmyra.

Din Corynt era Theocritos, armator şi cărmaci care dedică în Tomis o inscripţie FHDr I, pag. 503.

La ce era bun sistemul fiscal antic? Pentru a susţine cetăţile (adică organizaţia statală).

Să se poată actualmente  în Europa, fără o uniune fiscală, doar cu o uniune comercială şi economică ? Probabil că nu… Singură Europa îşi desfide "zidurile", adică se "urinează" pe ziduri, vorba regelui David…

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact