În Scylax din Carianda 68, p.56 scrie: "Călătoria pe mare de la Istru până la Criumetopon  este de trei zile şi trei nopţi... Căci acolo se află un golf. În interiorul acestui golf, există o insulă pustie, numită Leuce, care este închinată lui Ahile"; dacă golful ar fi Karkinitska Zatoka, insula ar fi o fâşie de pâmânt, centrată pe Zaliznyy Port (probabil ramura stângă).

"Se depun straturi mari de nămol la gurile râurilor. De pildă, în gurile Istrului, aşa numitele <piepturi>, apoi pustiul scitic şi Salmydesos" Strabon I, 3, 7 (C.52 FHDr, pag. 219). Pliniu cel Bătrân, în Istoria Naturală IV, 3, 27 (93): Insula lui Ahile, din faţa lui Boristene; ea se mai cheamă şi Leuce şi Macaron. Calculele actuale o aşază la 140.000 de paşi de Boristene, la 120.000 de Tyras şi la 50.000 de Peuce; circumferinţa ei este de cca. 10.000 de paşi" (FHDr I, pag. 405). Localizarea pare mai neclară, insula părând apropiată de Peuce…

 Valeriu Flaccus LXXII., Argonauticele, VIII, 217-219; 255-256: "Există o insulă Peuce, după numele unei nimfe sarmatice. Acolo Istrul cel încruntat şi cu ambele ţărmuri primejdioase, coboară spre mare printre locuitori sălbatici... Iar [argonauţii] se întind apoi pe paturi de iarbă, în peştera în care Istrul îmbrăţişase pe Peuce, care răsufla din greu". Apian XCIII. Descrierea călătoriei în jurul Pontului Euxin, 21,1 (FHDr I, pag. 589-590): "Pentru cineva care ar naviga din regiunea acestui râu drept spre larg cu cu vântul de nord-vest, se arată o insulă pe care unii o numesc Insula lui Ahile, alţii <Alergarea lui Ahile>, iar alţii îi spun Leuce, după culoarea ei. Se zice că zeiţa Tetis ar fi ridicat din apă această insulă pentru fiul ei. Aici a locuit Ahile. Pe ea se află un templu al lui Ahile şi un idol de lemn cu lucrătura străveche... În templu se află nenumărate ofrande: cupe, inele, pietre nestemate. Se mai află şi inscripţii, unele în latină, altele în elină, în metri, cu laude pentru Ahile". La fel, insula ar fi o fâşie de pâmânt, centrată pe Zaliznyy Port (probabil ramura stângă).

 Herodian (Gramaticul) CI. Despre prozodia generală, Cartea a XII-a, I, 313, 10: "Leuce... ca adjectiv înseamnă <cea albă>"… Platon scrie în Legile, VIII, 804 d,e: "ştiu că în jurul Pontului se află o mulţime nenumărată de femei, care se numesc sarmatide şi cărora li s-a rânduit, ca şi bărbaţilor, să ia parte nu numai la călărie, ci şi la mânuirea arcurilor şi a celorlalte arme, exerciţii pe care le fac şi ele deopotrivă cu bărbaţii" (FHDr, pag. 103).

 Filostrat CX.  În Heroicos: (FHDr I, pag. 659…661; 665…667): "În Pont se află o singură insulă, aşezată mai mult spre coasta ospitalieră pe care o ai la stânga când intri în Pont. E lungă de treizeci de stadii şi lată nu mai mult de patru. Arbori cresc acolo: plopi albi, ulmi şi alţii -cum se întâmplă-, iar cei din jurul templului sunt sădiţi în rânduială. Templul e aşezat spre lacul Meotic, care, ca şi Pontul îşi trimite valurile spre el…Lângă ţărmul neospitalier al Pontului, pe unde se întind munţii Tauriei, se spune că locuiesc aşa-zisele amazoane… ". Prin munţii Tauriei, s-ar înţelege Kryms'ki Hori, cu vârful Roman Kosh (1545 m). Insula descrisă ar fi tot fâşia de pâmânt, centrată pe Zaliznyy Port (probabil ramura stângă).

Atunci când insula este localizată la gura lui Boristene (care este identificat cu Nipru), mă gândesc tot la această fâşie de pământ...

Supravieţuitoare amazoane în ciuda masacrului de pe insula "Alergarea lui Ahile" au existat fără de tăgadă, iar cu timpul neamul amazoanelor s-a refăcut, căci este probat fără echivoc de SHA 174, 3, 1 şi mai ales de inscripţiile imperiale. Nu este exclus ca Protesilaus  -sursa acestor istorisiri- să fi fost totuşi la origine cretan, cetăţeni de mai puţină încredere prin cuvintele lor în acea epocă. Totuşi, nu se spune de unde era de fel Protesilaus, în consecinţă tebuie să acceptăm veridicitatea istorisirii…

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet