logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Ipoteză speculativă alternativă: asupra etimologiei toponimului Kilkis PDF Imprimare Email 103 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Vineri, 26 Martie 2021 13:45

În Acta Varia (FHDr IV, Ed. Academiei, Buc., 1982), într-un Chrisobul din iunie 1321 se pomenesc vlahii Moutzades, vlahul Coloniates şi vlahii lui Chalkia (o fi la originea oiconimului Kilkis ?) şi un sat Rasovista... satul Lozetzi (20 de fumuri ale vlahilor lui Bisotas şi Liguros).

Lingviştii greci îl derivă de la Καλλικώς (Kallikos, roman Callicum), deformare a Γαλλικώς (Gallikos, Gallicum), care ar atesta trecerea Galatiilor. Explicaţia este destul de pertinentă din punctul meu de vedere.

Propun însă o etimologie alternativă, derivată din numele vlah Chalkia, care după mine ar fi şi el derivat dintr-un un nume tribal... anume calucōnes, indicat de Philippide drept popor din Vindelicia (Philippide-"Originea românilor I", pag. 240). Acest trib este indicat de Samuel Butler cu coordonatele (47 10N, 10 0E), dar nu în Vindelicia, ci la limita dintre Vindelicia şi Rhætia, dar în Rhætia, la izvoarele râului Licus.

Acest trib avea un corespondent în Germania, un trib numit tot calucōnes (51 40N, 12 30E), pe malul drept al râului Sala, la vărsarea acestuia în fluviul Albis. Vizigoţii distrug aşezarea ce precede Kilkis în 395 e.n., dar  în loc se ridică o fortificaţie a prefecturii pretoriene a Traciei.

Am căutat şi corespondentul muntelui Paiko 1650 m. Acesta ar fi râul Căicus, astăzi râul Grimakli (39 5N, 27 20E) în Asia Mică, care se vărsa (se varsă) în Marea Egee în dreptul localităţii Elaca; Pergamus era adiacent râului Căicus...

Cei care au dat denumirile trebuie să fi fost coloni ai romanilor (veterani aşezaţi la vatră ?). Să fi provenit mare parte din  ei din provincia Scythia Minor ? Altminteri de ce ar fi fost numiţi megleno-românii din Ţârnareca cu numele arhaizant de Karpi ?

O altă ipoteză de etimologie alternativă: numele ar putea proveni de la provincia Cilicia ?

În cazul în care considerăm că sudul Scythiei Minor era mai predispus la elenizare (sub influenţa cetăţilor greceşti): Cranea (Ecrene), Dyonosopolis/Crunoi (Balcik), Bizone (Cavarna), Tirizis (Caliacra), apoi Callatis (Mangalia), Tomi (Constanţa), în timp ce mai la nord erau doar: Histros (Caranasuf), Halmyris (Dunavăţul de Jos ori Zaporojeni), Tyras (Cetatea Albă) şi caracterul latin s-ar fi putut conserva mai bine (?). M-am raportat la o hartă din C. Giurescu- "Istoria Românilor", Ed. Cugetarea-Geoge Delafras S.A., Bucureşti, pag. 32 Bis, verificând cu harta din "Istoria României I", Ed. Academiei 1960, pag. 490 bis. Presupun că în contextul edificării unei Europe Unite Economice şi comerciale (dar cât de fiscale ?), trebuie să ne manifestăm mai concilianţi cu apărătorii cauzelor greacă şi macedoneană/bulgară şi să ne raportăm la totalitatea denumirilor meglene (inclusiv la cele megleno-române) ca să putem justifica ipoteza unei Axiuopoli (Municipalitatea Paionia) provenite din Scythia Minor (o translatare a anticului Axiopolis ?).

Mai există localităţile numite Corona în Municipalitatea Paionia (Anticul Cranea/Ecrene sau Crunoi/Balcik ?); Stathis (Municipalitatea Goumenissa)... poate anticul Stratonis ? (nu o găsim sub această formă la Procopius)...; Karpis cu antica Vila Carporum (numele megleno-român Ţârnareca/Cernareca aminteşte de Tsierna/Dierna-modern Orşova... Porţile de Fier necesitau navigatori buni pentru traversare datorită dificultăţilor de navigaţie... În plus, posibil bizantinii fortifică zona de contact cu magharii prin aducerea de oameni fideli ?). Să fie oare reală ipoteza corespondenţei Axiuopoli (Paionia, Grecia) cu Axiopolis ?

De ce nu am căuta şi la megleno-români corespondenţe ? Baroviţa/Boroviţa-Kastaneri să corespundă anticului Beroe (Piatra Frecăţei) de la Dunăre oare ?  Numele oiconimului Beroivăţ/Boriloveţ plasa Cula Bg. Pare mai apropiat fonetic de anticul Beroe/Bereum, dar cine ar putea ştii cu certitudine ?

Localitatea Polikastro era denumită în vechime sub dominaţie turcă Karasouli, amintită şi de Neniţescu, Ori în Dobrogea avem o Vale Carasu... (probabil denumire pecendă-cumană sau turco-tătară), pe cursul căreia s-a construit Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Mai multe argumente decât atât nu am putut găsi.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share
Ultima actualizare Vineri, 26 Martie 2021 14:18
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact