Conform tradiţiei, întemeierea Romei a avut loc în anul 753 î.e.n., aprilie 21 de către Romulus. Totuşi, după îndreptarea calendarului de către Cezar, a existat aşa numitul an al confuziei...

Ce a însemnat "îndreptarea calendarului" ?

Vechiul calendar al romanilor era de 304 zile desfăşurat pe zece luni. Apoi au adoptat unul de 355 de zile şi douăsprezece luni. Totuşi, nici acesta din urmă nu era potrivit anului calendaristic agricol, datorită decalajului care se acumula în timp.

Astrologul egiptean Sosigenes a indicat că practic anul este de 365 ¼ zile (de aceea la 4 ani el urma să fie bisect) şi consultat asupra posibilităţii îndreptării calendarului (căci anul agricol nu mai corespundea calendarului oficial) a spus că decalajul acumulat era de 80 de zile.

Atunci, Iulius Cezar a decis corijarea anului cu 80 de zile, astfel încât anul 46 î.e.n. se recuperează decalajul de 80 de zile, apoi din anul următor (45 î.e.n.) s-a adoptat anul calendaristic de 365 de zile. Lunile alternau (30 şi 31 de zile), iar februarie avea 29 de zile. În anii bisecţi, februarie avea 30 de zile.

Împăratul Augustus a redenumit două luni şi a decis în final ca aceste să fie egale ca număr de zile (31 de zile, iulie şi august), scurtând din februarie (28 de zile). Dar în anii bisecţi, februarie este de 29 de zile.

Chiar şi cu această corecţie a calendarului, se acumulează un decalaj de 1,2*24 h la 4.000 de ani. O primă corectare s-a realizat ulterior prin anul gregorian (sub Papa Grigorie al XIII-lea). Tot Papa Grigorie al XIII-lea a decis ca anii seculari să fie ani bisecţi.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet