Despre castrul roman Tirighina-Barboşi a scris autorul Gheorghe Săulescu-"Descrierea istorico-gheografică a cetăţei Caput Bovis (Capul Boului seau Ghertina): a căriia ruine să află în apropierea Galaţiului", lucrare publicată iniţial de eruditul paharnic moldovean în 1837, apoi la Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1991, ediţie îngrijită de S. Sanie şi V. Cristian.

Istoricii Andrei şi Valentina Eşanu consemnează într-un articol evoluţia opiniei eruditului Dimitrie Cantemir asupra vechimii stemei Moldovei, întrucât se aflase o monedă din timpul lui Constantin cel Mare (306-337) la cetatea "Gherghina/Ghertina care este mai sus de Galaţi", monedă care avea pe o parte un chip de zimbru (D. Cantemir- Hronicul vechimei a română-moldo-vlahilor, Chişinău, 2016). În D. Cantemir- De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibu/ De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus, eruditul apreciază că ar fi existat două steme ale Moldovei, una până la invazia tătarilor sub Batâi Han, a doua după descălecatul lui Dragoş. Probabil că dl. Emil Vârtosu exprimă cea mai competentă opinie, conform căreia "stema Moldovei a fost alcătuită (...) având drept model stema oraşului Baia". A. Şi V. Eşanu opinează că simbolul heraldic cap de bour apare sub Bogdan I
(1362-1367) ori a urmaşilor săi, ceea ce nu s-ar putea explica decât printr-un aflux relativ important de artizani şi mineri germanici din Maramureş în noul (re)constituit principat (o opinie personală a mea doar). Poate că până la urmă Dl. Emil Vârtosu are dreptate... Întrucât, verificând emblema municipalităţii Gherdëina, aceeaşi cu stema unei familii nobiliare (Primus von Dosses), adoptată şi de municipalitate în 1969, este descrisă astfel: trunchiul unui cerb văzut lateral, în câmp argintat, iar în partea inferioară un câmp roşietic.

Chiar dacă Ghertina se numea Caput Bovis (adică Cap de Bou), numele putea veni de la tribul antic al boilor (cf. vârf Piz Boè din zona ladină), din care poate provenea o primă unitate militară staţionată în acel cap de pod moesic de acolo... O schimbare de caracter etnic pare avea ulterior, cetatea devenind locul de staţionare a unei unităţi probabil recrutată dintre roxolani (care s-au amestecat poate cu goţi în evul mediu timpuriu, de unde ar proveni exonimul "todesc").

Alte municipalităţi din Trentino ar confirma presupunerea: Daiano (gm. Deytpen), ori Cavedago (gm. Gofidach, ladină Ciavedać)... desigur, discutabil.

Am presupus că expresia pentru limbă maternă "rujeneda dl'oma" (limba omului ?) ar putea proveni din sarmata roxolană (!?), doar că în gotică razda- engleză "language"... ceea ce ridică semne de întrebare... În ossetină ævzag- avestan hizvā- engleză "language", deci rujeneda ar corespunde mai degrabă goticului...

Presupun doar că Ghertina şi Gherdeīna ori Gherteniş Caraş-Severin nu ar semnifica decât aşezare fortificată cu un val de pământ sau cu un zid de piatră... altfel spus oraş sau cetate... (cf. slavonicului gradŭ- engleză "city, town", rusă gorod/gorodok) şi doar acesta ar putea fi un cuvânt roxolan ori dintr-un grai sloven ? Sunt presupuneri desigur... Dar că ar putea fi vorba chiar despre urme gepide strămutate în Italia, aş deduce din oiconimul Livo (gm. Lifers, ladină Lío sau Líu)...

Până la urmă, care ar fi totuşi adevărul ?

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet