logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


O relaţionare incertă: Gherghina/Ghertina-Gherghena (Caput Bovis) şi Gherdëina PDF Imprimare Email 142 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Duminică, 07 Martie 2021 15:48

Am încercat să aflu mai multe despre Dacia/Dakia Parapotami (Ioannes Malalas), dar recunosc că sursele disponibile s-au dovedit insuficiente şi neclare. Unii o identifică cu Dacia Ripensis, de care probabil că unele "capete de pod" nord-dunărene şi hinter-landul lor aparţineau (Sucidava, Caput Bovis,... ?).

Dar capete de pod sigur au existat: castrul roman de la Tirighina-Bărboşi (Gherghina/Gherghena) , probabil pentru uzul curent al Clasis Flavia Moesica, flota Dunării a continuat să existe până la sfârşitul secolului al III-lea (adică spre anii 400), deci a mai continuat să existe aproape un secol după retragerea aureliană. Iar sudul Basarabiei (Bugeac) a fost menţinut sub control.

Despre cetate a scris autorul Gheorghe Săulescu-"Descrierea istorico-gheografică a cetăţei Caput Bovis (Capul Boului seau Ghertina): a căriia ruine să află în apropierea Galaţiului", Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1991.

Am sesizat unele asemănări fonetice între nume de localităţi din Tirolul de Sud, Trentino şi Belluno şi unele localtăţi româneşti. Din Italia, din Tirolul de Sud, Trentino şi Belluno, pentru zona ladină, nu sunt clare conexiunile dintre Urtijëi, Sëlva, masivul Sella şi Urzica-Olt, Salva-Bistriţa-Năsăud şi respectiv grupul de localităţi: Selia/Seli, Selia de Jos/Kato Vermion, Selia de Sus/Ano Vermion de la Muntele Vermion din Grecia. Unele antroponime ladine se regăsesc în România: patronimul autorului unei gramatici ladine, Josef Anton Vian corespunde antroponimului Vianu/Vieanu din România (poate dedus din oiconimul Vienne în Galia Narbonensis ori Viāna/Deitenheim din Vindelicia cf. şi oiconim Deta-Timiş) şi etnonimul/exonimul Ladin (relativ rar). Dacă ne raportăm doar la denumirile aşezărilor locuite de ladini, acestea nu reflectă asemănări pregnante. Poate pentru localitatea Mareo şi subdiviziunile sale (cătune) din Tirolul de Sud: Mareo (cf. Mărăuş-Arad), Curt (cf. Curtea-Timiş), Pliscia (Pleşcuţa-Arad ?), Rina (Rănuşa-Arad ?); pentru San Martin de Tor (Sânmartin-Arad; Şomartin-Sibiu ?); pentru Urtijëi -italiană Ortisei- (Hârtieşti-Argeş ?; Orţişoara-Timiş ? <pronunţia ladină e Urtizei şi cea italiană e Ortizei>). Pentru alte toponime (hidronime, oronime) putem stabili unele conexiuni, dar greu de precizat dacă ele sunt reale sau doar simple coincidenţe. Şi am să încep: cel mai înalt vârf în grupul muntos Sella (Silea-Vâlcea; Şelari/Şelăreasa-Argeş ?) este Piz Boè de 3.151 m (Boiu-Bihor ?). Alte vârfuri: Cima Pisciadù de 2.985 m (Pişchia-Timiş ?), Boèseekofel (Boiu-Bihor ?), Sellatürme de 2.696 m şi Brunecker Turm de 2.495 m (Tormac-Timiş ?), Sass Pordoi de 2.952 m (Pordeanu-Timiş ?), Val Mesdì (Meziad- Bihor ?). 

În masivul Sella sunt patru văi unde se vorbesc variante ale ladinei: Badia (cf. Sălbăgel, Timiş, poate compus Sella+Badia ?; Bădeni/Bădicea/Bădislava Argeş; Bădiţeşti- Mehedinţi), Gherdëina, în italiană Val Gardena (Gherteniş-Caraş-Severin ?; Gărdăneasa- Mehedinţi; Gărdineşti-Argeş ?), Fascia sau Fassa (cf. Faţa Cremenii/Faţa Motrului- Mehedinţi)  şi Fodom (Fădimac-Timiş ?).

Întrebarea este: poate fi corelat toponimul român modern Gherghina/Ghertina-Gherghena (Caput Bovis) cu oiconimul ladin Gherdëina (Val Gardena), indirect prin intermediarul Gherteniş Caraş-Severin? Este desigur discutabil şi neclar.

Mostre din dialectele limbii ladine am găsit în revista "Ladinia XVI-2002 XVII-2003. Colloquim retoromanistich 2002. Istitut Ladin Micurá de Rü"- Sföi cultural dai ladins dles Dolomites, www. micura.it, în articolul lui Marco Forni- "Norma e componente emozionale in un progetto lessicografico. Wörterbuch Deutsch–Grödner-Ladinisch. Vocabuler Tudësch - Ladin de Gherdëina", pag. 53-102.

Iată un exemplu din cuvântul introductiv al pedagogului ladin Franz Vittur:

"Chësc vocabulèr, che cuntën paroles tla rujeneda ladina (gherdëina y badiot), tudëscia y taliana, vën dat ora sciche proposta de lëur da adurvé tla scoles dla valedes tl nseniamënt dla rujenedes che vën mparedes te scola. L se trata dla prima edizion ziclostileda de n lëur che se damanda de uní mo perfezionà, cumpletà y laurà ora ënghe cun la colaborazion de duc chëi che lëura te scola". (traducere italiană: "Questo vocabolario, che contiene parole in lingua ladina (gardenesi e badiotte), tedesca e italiana, viene distribuito come proposta di lavoro da impiegare nelle scuole delle valli per lʼinsegnamento delle lingue che si imparano a scuola. Si tratta della prima edizione ciclostilata di un lavoro che necessita di essere ancora perfezionato, completato ed elaborato, anche con la collaborazione di tutti coloro i quali lavorano nella scuola").

                Interesant că vocabularul graiului din Gherdëina e mai bogat în germanisme decât alte graiuri. Exemple din Gherdëina (în paranteză ladin standard): ghenau (propi/avisa/al puntin/bel mpont), baiter (inant), ònchel e tante (berba e anda), cugino e cugina (jurman e jurmana), iberaup (nianca, propi), gonz (scialdi), pitte (preibel), sobiso (sambën). Pentru chiesa/biserică utilizează termenul dlieja (oiconim Dej ?), pentru limbă maternă ei spun rujeneda dl'oma (limba omului ?). Româna reţine doar unchi şi tanti, cuvântul înainte pentru ladin inant  şi poate cuvântul sigur pentru  gardenesul sobiso (incert).

                Locuitorii din sud de Aggordino, de Cadore îi numesc pe ladinii sellani "todesc".

Să fie ladinii de sorginte moesică sau din Scythia Minor, amestecaţi cu goţi ? Destul de neclar...   

Din zona retoromană avem unele coincidenţe: Morisena-Morissen/Lumnezia (integrată în Lumnezia în 2013), Graubünden; Montana-Montana, Valais, iar apele care brăzdează cantonul Graubünden au următoarele nume: Moesa (afluent al lui Ticino), Mera (afluent al râului Adda), Albula şi Landquart (afluenţi ai Hinterrhein), Inn, Etsch. Sigur, nu sunt toate certitudini, mai ales că Montanii erau o populaţie din Alpii estici, prezenţi în trupele auxiliare şi legiunile romane.

Deci din Dacia romană nu ar fi decât Morisena-Morissen (acum în Lumnezia din cantonul Graubünden).

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet


Share
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact