logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Un episod neclar din istoria carpilor 2. Probleme la graniţă PDF Imprimare Email 163 Afişări
Scris de Sighet Online   
Marţi, 02 Martie 2021 16:40

Să revedem datele:

238- atac gotic-carpic confederat în Moesia;

239-240, delegaţie carpică, solicitare de tratament egal comparativ cu partenerii lor confederaţi goţi, din partea guvernatorului romanilor; în introducerea la Fontes Historiae DacoRomanae, 1976, pag. XIII, profesorul Gh. Ştefan (membru corespondent al Academiei) apreciază că politica guvernatorului Moesiei Tullius Menophilus este de dezbinare a alianţei carpo-gotice în timpul domniei Împăratului Gordian. Sfidarea ambasadei carpilor are ce rezultat pregătirea minuţioasă a atacului carpic asupra provinciei Dacia (probabil cu logistică de la veterani carpi înrolaţi în armata romană, lăsaţi însă la vatră şi reveniţi la matcă) prin mobilizare generală, instrucţie minuţioasă şi disciplină, analiza şi utilizarea elementelor naturale (condiţiile locale) şi a forţei apei şi focului, tehnici de atac rapide cu replieri iuţi, tehnici de asediu asupra fortificaţiilor, utilizarea auxiliarilor prin pregătirea membrilor tribului necombatanţi (!?).

242 - invazii gotice-carpice confederate în Moesia şi Tracia;

244-249- atac zdrobitor carpic asupra provinciei Dacia, respins în final cu mare dificultate de împăratul Filip Arabul;

273- atac carpic în Scythia Minor respins de împăratul Aurelian;

381- ultima menţiune din antichitate (Zosimos).

                Din capul locului trebuie precizat că membrii tribului carpic şi descendenţii lor erau şi sunt oameni extrem de sobrii, extrem de mândrii şi cu o atitudine demnă. Adică oameni care nu îngăduie afronturi la demnitatea lor !

                Ce ar fi oarecum neclar în această înşiruire de acţiuni militare ?

                Întâi să răspundem la întrebarea: pentru ce se acordau subsidii ? Probabil, pentru acţiuni militare în beneficiul Imperiului (contra inamicilor Imperiului), dar şi pentru a face din popoarele şi populaţiile primitoare de subsidii teritorii clientelare Imperiului (Fontes Historiae DacoRomanae, 1976, pag. 357, Ioan din Antiohia despre politica lui Iustinian). Sesisez că regatul Dac este cucerit după ce primeşte subsidii şi logistică militară (probabil personalul tehnic roman avea şi rol de spionaj şi culegere de informaţii).

                Lucrarea: Fontes Historiae DacoRomanae II, Ed. Academiei, Bucureşti, 1976, pag.99 în Scriptores Historiae Augustae aminteşte de un atac al trupelor auxiliare romane asupra unor aşezări dunărene ale sarmaţilor, luând o pradă enormă în timpul Împăratului Hadrian... De ce ? Pentru că trăiau în mod imprudent, fără măsuri de pază !!! Probabil că a fost un atac de noapte asupra mai multor localităţi, căci sunt ucişi circa 3.000 de sarmaţi în anul 175.

În lucrarea Istoria României (autori: Bărbulescu, Deletant, Hitchins, Papacostea, Teodor), Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1998, pag. 59, se menţionează violenţa extremă a atacului asupra Daciei romane, asociată cu jafuri şi înrobiri  (!?). Probabil că nu e vorba efectiv de înrobiri (carpii trăiau probabil destul de patriarhal), ci de o captivitate a oamenilor capabili să poarte arme în condiţii umilitoare (concentrări în ţarcuri de animale alături de animale cu râie ar fi fost descurajantă presupun, în mâl, despuiaţi şi descurajaţi prin bătăi spontane cu nuiele umezite ? Informaţia din Istoria României, 1998 despre înrobiri se bazează pe o ştire epigrafică din Apulum a unui personaj care mulţumeşte în templu că a scăpat din captivitatea carpică CIL III 1054). Reorganizarea provinciei începe sub Filip Arabul şi se continuă sub Decius (numit la Apulum: "restitutor Daciarum" CIL III 1176, Istoria României, 1998, pag. 60). Erau în Dacia circa 50.000- 55.000 de militari. Deci o armată de cca. 6.000 de oameni de arme (plus necombatanţii) ţine sub presiune o provincie cu 50.000-55.000 de militari, iar Filip Arabul deplasează trupe etnice din Mauritania şi Numidia (specializate în lupte cu populaţii nomade războinice de beduini ?), semn că carpii desfăşurau acţiuni de hărţuire şi de noapte şi tehnici şi tactici avansate şi redutabile de luptă (!?). E posibil ca în atac să fi fost mobilizare generală în tribul carpilor (căci la paza deţinuţilor captivi puteau ajuta şi tineri sau fecioare înarmaţi/înarmate cu nuiele umezite). Probabil că perioada dintre întrevederea cu guvernatorul Moesiei şi atacul devastator asupra "Daciei Felix" a servit pentru instrucţie, activităţi de culegere de informaţii şi asigurarea de sprijin în rândul locuitorilor cu identitate dacică şi sentimente antiromane. Atacul are probabil ca rezultat în final o "pre-romanizare" a tribului carpilor, în condiţiile în care acesta nu trăia în mod clar pe teritoriul controlat autoritar de romani şi a fost o lecţie extrem de usturătoare pentru autorităţile romane să-şi respecte totuşi riveranii.

Să fi fost o acţiune violentă a unor trupe auxiliare dedate la jaf în unele sate carpice cauza atacului asupra Daciei romane oare ? Sau pur şi simplu afrontul guvernatorului Moesiei ?

Până la urmă, de ce existau probleme la graniţă ?

Pentru că trupele auxiliare (16 alae, -cavalerie-, cca. 50 cohortes, 15 numeri – unităţi etnice- şi formaţiuni de singulares – garda guvernatorului-) erau dedate şi predispuse la jaf şi pustiire !!!

Contra acestora erau necesare: prudenţă şi măsuri de pază şi protecţie !!!

Totuşi, trebuie reţinut că afronturile la demnitatea oamenilor (mai ales a celor sobrii, mândrii şi demni) conduc la descărcări de o violenţă extremă şi la multiple resentimente care se pot perpetua în timp şi se transmit inter-generaţional.

Transmit şahiştilor români care l-ar întâlni în confruntare pe Anatoli Karpov să fie extrem de atenţi la respectarea adversarului.


Share
Ultima actualizare Joi, 04 Martie 2021 08:09
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact