logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


O justificare filologică pentru importanţa validării ipotezei livoniene (parte a migraţiei gepide) PDF Imprimare Email 143 Afişări
Scris de Sighet Online   
Marţi, 19 Ianuarie 2021 08:04

Am să lansez următoarele ipoteze (speculative desigur, unele ce nu pot fi confirmate) referitoare la argumentul şi logica aportului livonian (din grupul de limbi finice) şi cu referire la influenţa lor în grupul "Die Theisgepiden".

1.Livonienii s-ar fi asociat gepizilor ca urmare a unui mariaj regal cu liderii gepizi (altfel spus liderii lor ar fi pătruns pe linie feminină în familia regală gepidă ? poate prin intermediul rodului unui mariaj precedent cu lideri ai vechilor prussi ?);

2. Termenul de Livadea/Livada ar fi poate derivat din denumirea entităţii politice de pe cursul Tisei mijlocii, aceştia fiind etnic un conglomerat de populaţii (conform termenului livonian Līvőd It- engleză "Livonian Union"), entitate politico-statală în care elementul livonian era probabil diseminat;

3. Aportul lingvistic livonian în limbile română şi maghiară ar trebui reconsiderat şi studiat mai atent pe baza dicţionarelor disponibile în special în variante germane-livoniene (îmi propun acest lucru pentru viitor, dacă dicţionarele ar fi disponibile pe surse obişnuite. Dacă nu sunt disponibile, ar putea deveni o temă de cercetare academică).

Reputatul filolog Alexandru Rosetti în "Istoria Limbii Române", Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986 arată la pagina 383 că românescul gând ar fi pătruns printr-un intermediar slav în română (presupus din maghiarul gond), totuşi noţiunea este extrem de importantă şi e totuşi de presupus că a fost preluată din livoniană, trecând iniţial printr-o etapă lingvistică slavo-română.

Preluarea din maghiară ar fi presupus un contact "ceva mai intim" româno-maghiar în perioada pre-feudală, fapt contestat de istocirii maghiari. Teremenul nu se regăseşte în aromână. Pe de altă parte, în etapa medievală, limba cancelariilor maghiare era limba latină, mai accesibilă românilor, deci n-ar fi avut poate nevoie de traduceri din latină prin intermediul limbii maghiare. În dialectul istro-român, conform reputatului Alexandru Rosetti, elementele maghiare ar lipsi, ceea ce e de presupus că desprinderea de grupul român al grupului istro-românilor s-ar fi efectuat anterior aportului livonian (?).

Substituirea termenului latin pentru o noţiune relativ importantă precum familia cuvântului "gând" pare totuşi greu de crezut, mai ales când regatul maghiar avea ca limbă de cancelarie latina.

Mie unuia îmi pare relativ puţin plauzibil. Deşi totuşi nu ar fi absolut imposibil.

Recapitulez termenii presupuşi comuni cu livoniana: vârcolac (nort-saamiletonălivonian) şi pungă, covrig/încovrigat (ro. covrig- livonian kõvri- engleză "crooked. O localitate Covragiu în judeţul Hunedoara). Poate  şi muştiuc (livonian mūoštõks- engleză "knowledge; erudition") şi poate barză (livonian varž- engleză "stalk"- ro. "prăjină, par lung", ca mediere între un cuvânt pannonic -kosovar ?- şi livonian) ori ro. a jindui- livonian giņt- engleză "hatred, hate", ultimul incert. E posibil ca şi ro. gând (livonian gŏnd indică grupul sau semnificaţia globală)

Pe de altă parte, unele urme vechi germanice (diseminate în elementul românesc), regăsim în munţii Şureanu: culmea Gotu 1471 m la sud de pârâul Miraşul care se varsă în Lacul Tău-Bistra. Pare a fi un oronim conferit de strămoşii locuitorilor cătunelor dependente de comuna Şugag Alba, dar conexiunea cu gepizii e neclară. Regăsim şi pârâul Izvorul Prisăcii şi un toponim Prisaca; precum şi toponime precum Faţa lui Grivei, apa Mălin (se continuă sub numele Feieragu) şi oronimele Goaşele 1098 m, Gruneţu 1188 m, Culmea Groşciorii 1592 m, Dealu Grosului 949m şi Jepi 1035 m.

Mi-am propus prin urmare încercarea de validare a ipotezei livoniene focalizând cercetarea pe judeţele Alba şi Hunedoara.

Pentru Hunedoara voi reduce cercetarea la localităţile Tisa, Ardeu, Sereca, Goteşti, Gothatea, Groş(uri), Ilia, Homorod, Livada, Livadia, Livezi, Ludeştii de Jos/Sus, Negoiu, Covragiu, Poieniţa Voinii ?

Pentru aceasta am apelat la următoarele surse: Repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara (autor: Sabin Adrian-Luca), Editura Economică, Bucureşti, 2005 si respectiv site-ul abonati.me pentru o eventuală evidenţiere ale unor posibile toponime ori antroponime relevante.

La comuna Geoagiu de Jos, între peşterile cu locuire sunt menţionate: peştera Geoagiu, peştera de sub stâncă sau adăpostul sub stâncă "piatra lui Gotar"; reţin de asemenea Dealul Judelui şi toponimul Tureac.

De reamintit că există în bazinul râului Kautokeino (Guovdageainu în nord-saami) un lac denumit Geađgejávri (jávri semnificând lac). Iar în regiunea ossetină, în regiunea Severo-Osetinskaya avem oiconimul Dzaudzhikau (conform şi oiconimului Gyügye în Szabolcs-Szatmár-Bereg).

În fruntea confederaţiei de triburi, se afla un "mare rege" cu titlul de iudex conform lucrării Colectiv-"Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea", Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995, pag. 302.

Turetg este denumirea în raeto-romană pentru localitatea şi cantonul elveţian Zürich.

Iar la S-E de localitatea Tisa şi N-V de localitatea Lăsău, regăsim dealul Ciordan 459 m.

Dificultatea cercetării antroponimice rezultă din faptul că în livoniană avem: liv. Jōvām- engleză "good"; liv. Joudly- engleză "strong"; liv. Knaš- engleză "beautiful". Ori antroponimele gen Iovan/Iovănescu sunt frecvente; pentru antroponimul tip Conaşu' nu am referinţe; iar pentru cuvântul livonian Joudly- engleză "strong" ar fi un singur antroponim în Bretea Română (de care ţine şi satul Covragiu), dar care pare doar asemănător, căci pronunţia pare destul de diferită. Deci căutările îmi par infructoase pe această direcţie.

Totuşi, antroponimul Labiş nu este singular, căci istoria muzicii ne ajută cu numele unui pianist austriac (Liszt), căci poporul livonian se autodenumeşte: līvlizt.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet, preluate într-o lucrare literară


Share
Ultima actualizare Miercuri, 20 Ianuarie 2021 10:29
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Horoscop


Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact