logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


O încercare de verificare a ipotezelor gepidă (gotică), vechi prussă şi livoniană PDF Imprimare Email 268 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 07 Ianuarie 2021 13:33

Am continuat cu oarecare exasperare, încrâncenare şi chiar disperare cercetările comparative, realizând din păcate că antroponimul Labiş, chiar dacă poate fi privit ca exonim, nu poate fi asociat cu primul val gepidic, ci cel mult cu valul "pseudo-slav" din secolul al VII-lea, pe care eu am preferat să-l denumesc drept un "val (pseudo)-gepidic" târziu (Explicaţii: antroponimul este prezent mai mult în judeţul Suceava, de unde era şi scriitorul. Dar prin acest val de secol al VII-lea pot justifica şi asocierea Teleneşti Rp. Moldova cu Tallinn Estonia, precum şi Gâdinţi Neamţ cu Gdansk Polonia).

Am procedat la trecerea "în revistă" a listei monumentelor istorice pe judeţe şi am realizat că localităţile selectate de mine pentru a fi analizate sunt sate de o mai mică importanţă.

În plus, localităţile montane sunt mult mai conservatoare, dar cele de şes au cunoscut multiple fluxuri şi afluxuri, astfel încât eventualele urme vechi practic s-au estompat (s-au şters). Speranţa de a găsi antroponime sau toponime relevante este deci redusă.

Am analizat în consecinţă proximitatea localităţilor, sperând la găsirea unor toponime (extragine, indragine) care să ofere unele indicii. Astfel, lângă Băile Olăneşti, satele Tisa şi Livadia sunt învecinate, dar alte indicii nu am mai găsit (un Olaine se află la sud de Riga, Letonia). Altfel spus, nu trebuie analizate şi comparate oiconimele individual, ci în asociere cu alte dovezi indicative. Există un Valka la graniţa cu Estonia, pe râul Seda (comparaţie pentru Vâlcea, deşi lacul Volcea Palus şi localitatea Valcum de pe un afluent nordic al Dravei din Pannonia par mai probabile). Pe de altă parte livonianul Ūžkilā semnifică Satul Nou şi e mai probabil să fie asociat cu oiconimele de lângă Oklánd/Ocland Harghita (Satu Nou/Homoródújfalu şi Crăciunel/Karácsonfalva, iar Okland cu râul Auce, afluent al Lielupe, Letonia sau hidronimul vechi Auha). Atunci, teoretic urme posibil livoniene ar trebui căutate mai mult în secuime (poate Lövéte/Lueta, Lóvész/Livezi şi altele) sau în difuzia din fostele judeţe Secuieni (posibil: Prahova) şi respectiv Rp. Moldova (Oclanda judeţul Soroca).

Recunosc că singurele toponime care mi-au atras atenţia întrucâtva se situează în judeţul Buzău în localitatea Proşca comuna Năeni (Vârful Proşca, Dealul Proşca, Valea Proştii), pe care o corelez cu cetatea istorică fortificată de pe valea Strumei, Prosek (stăpânită temporar de vlahul sau vlasul Dobromir Hris), dar şi cu etnonimul vechilor prusi. Dobromir Hris şi vlahii sau vlasii săi (în număr de cinci sute) fuseseră mercenari ai Imperiului Bizantin şi astfel primiseră, pentru serviciile lor militare, fieful Prosekului (Hris şi ca ginere al generalului bizantin Manuel Kamitzes). Ţarul bulgar Caloian invadează valea Strumei în 1202 şi probabil preia controlul fortificaţiei (deşi Dobromir Hris luptase contra Asăneştilor, în final acceptase suzeranitatea bulgară, dar tot a pierdut se pare cetatea Prosek). E posibil ca urme ale acestor vlahi/vlasi să le regăsim astăzi (ca posibilitate, desigur cu reţinere în localitatea Sermenin din FYROM sau difuz printre megleno-români). Mai sigur este ca strămoşii lui Dobromir Hris şi ai vlahiilor săi să fi fost asociaţi liderilor gepizi (Reptila şi episcopul arian)  care au trecut în Imperiul Bizantin ? Controlul cetăţii  Prosek şi a văii Strumei sunt preluate de către Dobromir Strez (nepot de soră al ţarilor Ioan Asen I, Teodor încoronat ca Petru, Caloian şi frate bun cu ţarul Borilă Strez). O localitate Strezeni se află pe râul Nişcov, între Tisău Buzău şi Glod Prahova, imediat la nord de satul Proşca.

Şi în judeţul Mureş, în dreptul satului Livezeni, mi-a atras atenţia toponimul Duduma, pentru care nu am vreo explicaţie clară.

În consecinţă, evidenţierea eventualelor urme nu pare deloc simplă.

Am analizat şi lucrarea d-lui Vasile Diamandi-Aminceanul- "Românii din peninsula Balcanică",  1938, Tiparul Universitar, Bucureşti. În lista finală cu numele martirilor aromâni, pentru regiunea Veria-Xirolivad-Doliani-Selia, am reţinut antroponimele Iani Dzima (ţinuturile Kurzeme/Vidzeme din Letonia), Gh. Şulă, Sterie Gota (!?).Pentru localitatea Livezi din sudul Megleniei (dar locuită de aromâni) nu am reţinut nimic, din păcate.

Verificările ipotezelor nu sunt totuşi deloc simple.

    Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet, cercetări pentru o lucrare literară


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact