Anul acesta, în 17 Mai, s-au împlinit 690 de ani de când aşezarea medievală Sighet (Zygeth) apare pomenită expres într-un document oficial emis de regele Ungariei, Carol I, la cererea preoţilor sau a rectorilor bisericilor din districtul sau provincia Maramureş (de districtu seu provincia Maramorosiensi), care a transumat şi documentul anterior emis la 14 Mai, la Esztergom de arhiepiscopul Boleslau. Se ştie că data apariţiei unei localităţi într-un document nu este şi data naşterii sau întemeierii sale, care a avut loc cu certitudine anterior, la un moment ce nu poate fi specificat cu certitudine.
Documentul cadru, în care au fost copiate documentele emise la 14 şi 17 Mai, care îl pomeneşte pe Ioan din partea bisericii din Sighet (Zygeth), a fost emis ulterior, în anul 1341, transu­mând documentele mai vechi, dar datele exacte şi informaţii suplimentare sunt imposibil de descifrat din cauza deteriorării avansate a documentului în momentul fotografierii lui de către Arhivele Naţionale Maghiare, (M.O.L., DF 247881). Acesta este din nefericire pentru noi dispărut din 1945, la M.O.L. singura imagine păstrată este o copie de o calitate slabă după documentul care se afla înainte de cel de-al doilea război mondial la Sfântu Gheorghe, la Muzeul secuiesc, în Colecţia Barabas Sámu. De aici a fost transportată toată arhiva în Ungaria, fiind bombardată şi distrusă, conform informaţiilor oferite de Sas Péter, care a publicat lista documentelor trimise la Budapesta pentru salvare şi bombardate pe drum. Nu se ştie cum a ajuns documentul din 1341 la Muzeul secuiesc, se poate presupune că datorită faptului că în Evul Mediu comiţii Maramureşului erau şi comiţi ai secuilor, unul dintre aceşti comiţi ar fi păstrat documentul în Secuime.  

Sursa:graiul.ro