|
În pelerinajele noastre prin satele Maramureşului, am cunoscut la Budeşti un străin care merită tot respectul maramureşenilor. Se numeşte Peter Hurley şi este din Irlanda, dar de 22 de ani locuieşte în România. Este irlandezul care organizează an de an festivalul de la Săpânţa. În 2003, a vizitat pentru prima oară Maramureşul, aflându-se într-un concediu în Botiza. De atunci a rămas ataşat de aceste plaiuri, declarându-se un admirator al peisajelor pitoreşti şi un împătimit al tradiţiilor autentice şi valorilor culturale.
„Aici, în Maramureş, am găsit ceea ce am căutat de multă vreme. Mi-au plăcut oamenii şi natura şi cred că acest colţ de rai reprezintă un model pentru noi, cei veniţi din lumea modernă. În satele Maramureşului găseşti aur curat şi mă refer aici la valori, tradiţii şi obiceiuri, pe care mi-am dorit din suflet să le pot promova. În urmă cu şapte ani, mi-am propus să pun bazele unui festival intercultural de tradiţii româneşti şi am dorit ca locul de desfăşurare să fie Maramureşul. Este vorba de «Drumul lung spre cimitirul vesel», manifestare căreia în acest an ne propunem să-i conferim o amploare mult mai mare”, a punctat Peter Hurley.
Ne-a mai povestit că un sat tradiţional se sprijină pe trei piloni: primul este reprezentat de biserică şi şcoală, al doilea de administraţie şi al treilea de agro-economie. Aceasta din urmă nu prea există însă, deoarece ţăranii nu au unde să-şi vândă produsele obţinute în gospodărie. Trebuie făcute eforturi, astfel încât producătorii să fie încurajaţi şi scoşi din anonimat.
Un „regat” pentru Maramureş
Hurley a lucrat 15 ani în domeniul publicitar şi duce o viaţă simplă. Nu are casă, maşină şi nici măcar bicicletă, după cum lui însuşi îi place să spună. Toţi banii pe care i-a economisit în ultimii ani i-a investit în conservarea şi popularizarea tradiţiilor maramureşene.
Ceea ce îşi propune să reuşească prin evenimentele derulate în acest an în cadrul festivalului este să călăuzească cât mai mulţi tineri orăşeni spre o călătorie plăcută şi sănătoasă la propriile origini. Festivalul este conceput pe patru secţiuni: Şcoala de vară „Moş Pupăză”, Festivalul satelor-Ţara Maramureşului, concertele „Sus pe Bradova„ la Bârsana, respectiv „Drumul lung spre Cimititul Vesel”. Toate acestea vor avea loc în perioada 14-21 august şi vor antrena şi binedispune lume adunată de pe tot globul.
„Vom avea multe evenimente inedite. În 14 august, vom deschide festivalul cu o proiecţie în aer liber a unui film etnografic, filmat în 2016, în Valea Stejarului, urmat de concertul lui Grigore Leşe, în aer liber, pe deal, în jurul bisericii de lemn. Vrem ca fiecare comunitate din Ţara Maramureşului să găzduiască un microeveniment, fără microfoane şi fără scenă. Sugerăm o vizită cu căruţa la o stână, o zi la cosit, greblat sau făcut de clăi, evenimente gen porţi deschise acasă la un meşter popular, un recital la biserică, o şezătoare, un joc liber, un pelerinaj la mănăstire. Fiecare micro-eveniment va fi punctat pe o hartă de buzunar, care va fi tipărită în 5.000 de exemplare”, a asigurat organizatorul.
Şcoală de vară, în premieră
O idee implementată în premieră, începând din acest an, în cadrul festivalului, este Şcoala de vară „Moş Pupăză”, organizată la Valea Stejarului, Săpânţa şi Hoteni, deschisă pentru toţi cei care vor dori să se iniţieze sau să progreseze în muzică, dans şi artă tradiţională. Participanţii vor descoperi tainele sculpturii în lemn, ţesutului, brodatului, picturii, dar se vor familiariza şi cu mânuitul ceterii, zongorii, dobii, cimpoiului, cu dansurile tradiţionale şi horile specifice Maramureşului istoric.
Se vor organiza conferinţe de muzică tradiţională, muzicologie, etnografie, istoria Maramureşului. La Săpânţa este programat să funcţioneze în zilele festivalului un atelier de confecţionare a zgărdanelor şi ţesăturilor, acasă la Maria Zapca, iar pentru bărbaţi - o vizită la stâna de oi, unde se vor putea familiariza cu prepararea brânzei şi facerea clăilor. Nu va fi ignorată nici procedura de realizare a vestitelor cruci regăsite în Cimitirul Vesel.
Se pregătesc manifestări de neuitat şi la Bârsana, unde vor avea loc patru seri de muzică tradiţională, într-un amfiteatru natural, pe iarba proaspăt cosită. La finalul festivalului, pe 21 august, delegaţii din toate cele 63 de sate implicate în proiect vor participa la o petrecere neconvenţională pe străzile Săpânţei.
„Ne-am propus să închidem străzile în Săpânţa, în jurul bisericii şi Cimitirului Vesel, iar gospodăriile din zonă vor primi turiştii cu bucate tradiţionale, pe acorduri de ceteră. Proiectul are un potenţial uriaş, deoarece va implica întreg Maramureşul istoric”, a conchis irlandezul. Acesta a mai menţionat că are o sarcină dificilă în perioada următoare, deoarece se deplasează personal prin toate satele Maramureşului, în căutarea colaboratorilor, care-şi vor reprezenta locul de baştină.
|
