|
Controalele din această primăvară au evidenţiat o sumedenie de probleme în localităţile din Maramureş. Multe din cursurile de apă sunt sufocate de gunoaie, demonstrând cât de puţin îi interesează pe unii mediul înconjurător. Îmbucurător este faptul că deficienţele identificate de autorităţile competente, cele care au iniţiat verificările, s-au lăsat cu amenzi în mai multe unităţi administrativ-teritoriale.
Conform reprezentanţilor Gărzii de Mediu, instituţia a realizat în 2016 mai multe controale pe componenta de salubrizare a cursurilor de apă, alături de Sistemul de Gospodărire a Apelor şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Autorităţile au identificat problemele în cadrul controalelor şi au emis sancţiuni.
Depozitări necontrolate de deşeuri pe maluri şi în albii
În conformitate cu controlul tematic dispus de Ministerul Mediului, Apelor şi pdurilor, în baza OM comun MAI şi MMAP nr. 1422/192/2012, conform adresei A.N.A.R. 4509/SR/01.03 2016, personalului din cadrul Garzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Maramureş, împreun cu cei din CJSU, SGA Maramures, IJSU, au desfăşurat activităţi de verificare a modului în care au fost salubrizate şi igienizate cursurile de ap şi au fost realizate/întreţinute şanţurile/rigolele în localităţi, pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apelor mari, în perioada 1 martie - 15 aprilie 2016. Situaţiile cel mai frecvent întâlnite în urma controlului sunt depozitri necontrolate de deşeuri provenite de la populaţie, în apropierea cursurilor de ap, pe maluri şi chiar în albie, starea insalubr în principal a cursurilor de ap şi a cilor de comunicaţii, mai ales în zona intravilanului localitţilor.
Gunoaie, moloz, pet-uri...
Au fost controlate toate administraţiile publice locale din judeţul Maramureş (76 de administraţii publice locale) cu identificarea a aproximativ 200 de amplasamente, din cadrul a 43 cursuri de ap şi a aflueneţilor acestora, cu depozitri necontrolate de deşeuri. În principal, compoziţia acestora este format din deşeuri menajere şi din ambalaje (PET-uri, folie polietilen, etc.), plastice diverse, deşeuri textile, deşeuri voluminoase de tip mobilier uzat, molozuri din construcţii, precum şi industriale, provenite în general de la prelucrarea lemnului. De asemenea, potrivit reprezentanţilor Gărzii de Mediu Maramureş, de-a lungul cursurilor de ap, în vegetaţia de pe maluri, exist agţate deşeuri de tip ambalaj (folie plastic, deşeuri textile, PET-uri) abandonate de cetţeni sau antrenate din amonte la ape mari. Oficialii Gărzii de Mediu au realizat, totodată, o radiografie a stării de salubritate a administraţiilor locale din judeţ, catalogate cu probleme.
Craica, pată pe obrazul Băii Mari
În toate oraşele din Maramureş au fost depistate deşeuri. Pentru municipul Baia Mare, zonele cu depozitări necontrolate de deşeuri sunt pe toată lungimea cursurilor de apă a afluenţilor râului Săsar (pârâul Craica, în special de-a lungul str. Păltinişului, dar şi pe Valea Roşie, Valea Usturoiului, Valea Borcutului, „dar NU şi în zona lacului de acumulare Strâmtori-Firiza şi în zona centrală a râului Săsar”), unde s-au identificat cantităţi necuantificabile de deşeuri diferite, pe maluri, dar şi în albie. „Situaţia cea mai problematică este în zona Valea Craica (afluent al râului Lăpuş), unde au fost identificate depozite necontrolate de deşeuri diferite, în cantităţi care nu au putut fi cuantificate, atât pe maluri, cât şi în albie, constând din plastice, textile, materiale rezultate din demolări, etc., în special în zona locuită de romi”, arată inspectorii de mediu.
Râul Iza, înecat în mizerie
În Sighetu Marmaţiei, zonele identificate cu depozitări necontrolate de deşeuri sunt pe malul stâng al Izei (Valea Cufundoasa şi pod Abator), zona cartierului Câmpu Negru, pârâul Iapa (zona şcolilor Iapa şi Cearda), zona lacului Năsui, la ieşire spre Vadu Izei – DN 18. Pe toate cursurile de apă de pe raza administrativă a municipiului Sighetu Marmaţiei, dar în special pe malul stâng al râului Tisa, pe malurile şi în albia râului Iza, pe văile şi torenţii din zonă (valea Leia şi valea Hotarului) sunt aruncate sau antrenate de ape diverse deşeuri, iar de vegetaţie şi de pietre au rămas agăţate diverse deşeuri şi anume plastice, textile, PET-uri, resturi vegetale, probleme reale fiind colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza localităţii. Şi în oraşul Baia-Sprie s-au constatat depozite necontrolate de deşeuri, mai ales în Satu Nou de Sus, apoi pe întreg cursul văii Chiuzbaia, dar şi pe ambele maluri ale râului Săsar, unde cetăţenii deversează deşeuri de toate tipurile în albiile cursurilor de apă, mai ales textile şi plastice, cu un volum estimat la 20mc. Comisarii Gărzii de Mediu arată că, în comparaţie cu anii trecuţi, aici este o situaţie mai proastă, probleme reale prezentând colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere, pe circa 20% din raza uat-ului.
Apele din Borşa poluate de gatere
În oraşul Borşa sunt deşeuri în lungul cursurilor de apă, unde s-au găsit depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare forestieră, mai ales pe râul Cisla, precum rumeguş, deşeuri de exploatere şi prelucrare lemn, dar şi din demolări. Această zonă prezintă o particularitate: în zona cuprinsă între Baia Borşa şi Borşa, riveranii, după anul 1990, au depozitat pe maluri şi în albie deşeuri diferite, care ulterior au fost acoperite cu pământ, transformând zona în locuri de parcare, platforme, grădini etc. „Prin aceste amenajări neautorizate, albia râului Cisla s-a îngustat, reducându-se secţiunea de scurgere a apei, punând în pericol stabilitatea cursului de apă, atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical. Pe malurile şi în albia Văii Secu (cartier Baia Borşa), starea de curăţenie este satisfăcătoare, întrucât accesul în albie şi pe maluri este îngreunat din cauza anexelor construite de riverani, dar au fost identificate şi depozite de deşeuri neautorizate, constând din: buşteni de răşinoase, deşeuri de lemn, deşeuri rezultate din demolări, plastice etc.”, spune Ioan Ştrempel, directorul Gărzii de Mediu Maramureş.
Cavnic, Dragomireşti, Săliştea de Sus...
Probleme sunt şi la Cavnic, unde de-a lungul albiei minore a râului Cavnic, în vegetaţie, sunt agăţate resturi textile şi de plastic. Singura problemă reală este colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza oraşului. La Dragomireşti s-au identificat depozite aleatorii de deşeuri în albia şi pe malurile râului Iza şi pârăului Baicu. În amonte pe pârâul Baicu există tendinţa de apariţie a unor depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare forestieră. Majoritatea cetăţenilor depozitează deşeurile menajere rezultate din gospodăriile proprii pe malurile cursurilor de apă riverane cu proprietăţile acestora. Săliştea de Sus are pe malurile cursurilor de apă ale râului Iza şi afluenţii acestuia deşeuri menajere, deşeuri din material plastic, în special agăţate în vegetaţia de pe maluri, precum şi în albia acestuia.
Şomcuta Mare, Târgu Lăpuş, Tăuţii Măgherăuş...
Dincoace de Gutâi, la Şomcuta Mare, s-au identificat relativ puţine depozite necontrolate de deşeuri, pe văile Bârsăului şi Caicana, unde în vegetaţia de pe maluri sunt agăţate diverse tipuri de deşeuri (plastice, textile etc.). Nici Târgu Lăpuş nu o duce mai bine, comisarii de mediu identificând acolo, pe toate cursurile de apă de pe raza administrativ-teritorială a oraşului, diverse deşeuri pe maluri, în albii, iar de vegetaţie şi de pietre au rămas agăţate diverse alte gunoaie (plastice, textile, PET-uri, resturi vegetale, crengi etc.). În oraşul Tăuţii Măgherăuş, s-au identificat puţine depozitări necontrolate de deşeuri de exploatare forestieră pe cursurile de apă şi afluenţii acestora, dar sunt posibile consecinţe la debite mari.
Ulmeni şi Vişeu, cu probleme specifice
La Ulmeni, pe malurile cursurilor de apă, precum şi în vegetaţie, sunt agăţate diverse tipuri de deşeuri, în special antrenate de ape cu debite mari, dar şi a existenţei a trei depozite neautorizate de deşeuri, în volum de cca. 70 mc, constând din plastice, textile, materiale rezultate din demolări etc. Şi în Ulmeni se constată colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza UAT-ului, pentru care s-a şi atras atenţia administraţiei. Nu în ultimul rând, în oraşul Vişeu de Sus a fost identificată scoarţă de arbori în albia minoră, în special în partea din amonte a confluenţei cu Valea Peştilor, până la confluenţa cu Valea Novăţ şi în amonte de aceasta, atât pe Vaser, cât şi pe Novăţ.
Ardusat, Băiuţ, Bârsana
Şi comunele au fost luate la puricat şi evident că şi aici controalele au scos în evidenţă probleme. Potrivit oficialilor Gărzii de Mediu, în comuna Ardusat, depozitri necontrolate de deşeuri s-au găsit lungul râului Someş. Aici s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic şi textile agţate de ramuri pe ambele maluri. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Băiuţ s-au constatat depozitri necontrolate de deşeuri lungul râului Lpuş, mai exact pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Bârsana, s-au găsit depozitri necontrolate în lungul raului Iza, mai exact pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii UAT-ului. Comisarii gărzii de mediu au venit cu menţiunea că, UAT Bârsana a fost sancţionată cu avertisment pentru încalcarea art. 87 pct. 60 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, stabilindu-se măsuri de dezafectare a depozitelor identificate. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza UAT-ului, au arătat autorităţile.
Bistra, Bocicoiu Mare, Bogdan Vodă, Botiza, Budeşti
În comuna Bistra, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe malul drept al râului Vişeu, în special deşeuri din ambalaje de material plastic şi deşeuri vegetale, textile, precum şi resturi diverse, agţate în vegetaţie. În Bocicoiu Mare, pe toate cursurile de ap de pe raza administrativ teritorial a comunei Bocicoiu Mare sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agţate deşeuri din material plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În comuna Bogdan Vod, pe toate cursurile de ap de pe raza administrativ teritorial a comunei, dar în mod special pe malurile râului Iza, sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agţate deşeuri din material plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Botiza, de-a lungul râului cu acelaşi nume, sunt prezente cantitţi relativ mici de deşeuri diverse (ambalaje din plastic, deşeuri textile), atât în zona malurilor, cât şi a albiei minore. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Budeşti au fost găsite depozitri necontrolate de deşeuri lungul râului Cosu. Mai exact, s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic.
Călineşti, Câmpulung, Cerneşti, Cicârlău, Coltău, Copalnic, Coroieni, Cupşeni
În comuna Clineşti, s-au găsit depozitri necontrolate de deşeuri de-a lungul râului Cosu, în cantitţi, totuşi, reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza UAT-ului. În Câmpulung la Tisa, au fost identificate depozitri necontrolate în lungul raului Tisa, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitţi mai mult sau mai puţin însemnate. În comuna Cerneşti, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe râul Bloaja, înspre satul Ciocotiş, mai ales în zona rezidenţial, depozite ce s-au eliminat pe durata controlului. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza UAT-ului. În Cicârlu, au fost identificate depozitri necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza UAT-ului. La fel şi în Coltău, unde au fost identificate depozitri necontrolate de deşeuri lungul râului Lpuş, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza UAT-ului. În comuna Copalnic Mnştur, s-au identificat locaţii cu depozitri necontrolate de deşeuri diverse (menajere, ambalaje, molozuri din construcţii), în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza UAT-ului. În Coroieni, s-au identificat locaţii cu depozitri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza UAT-ului. Conform Gărzii de Mediu, în Cupşeni, pe toate cursurile de ap de pe raza administrativ teritorial a comunei Cupşeni sunt aruncate diverse deşeuri, pe maluri, în albii. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului.
Deseşti, Dumbrăviţa, Gârdani, Giuleşti, Groşii Ţibleşului, Ieud
În comuna Deseşti, au fost identificate depozitri necontrolate în lungul raului Mara, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în cantitţi mai mult sau mai puţin însemnate. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Dumbrviţa, s-au identificat locaţii cu depozitri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitţi reduse. În Gârdani, depozitri necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic şi textile agţate de ramuri pe ambele maluri. În Giuleşti, s-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de ap, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitţi însemnate mai mult sau mai puţin însemnate. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Groşii Ţibleşului s-au găsit deşeuri diverse, în cantitţi mici, împrştiate rzleţ, în zona cursurilor de ap, în cantitţi reduse, cu excepţia zonei Minghet. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Ieud, s-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de ap, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitţi mai mult sau mai puţin însemnate. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului.
Lăpuş, Leordina, Mireşu Mare, Moisei, Ocna Şugatag, Onceşti
În comuna Lpuş au fost găsite deşeuri diverse, în cantitţi mici, împrştiate rzleţ, în zona cursurilor de ap, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Leordina, pe toate cursurile de ap de pe raza administrativ teritorial a comunei Leordina sunt aruncate diverse deşeuri, pe maluri şi în albii. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Mireşu Mare, pe malurile cursurilor de ap sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitţi mai mari predominând plasticele, provenind din dezafectarea solarelor şi depozitate pe malul drept al cursului de ap Someş şi în zona fostului depozit de deşeuri al localitţii. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În comuna Moisei, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În comuna Ocna Şugatag, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Onceşti, pe malurile cursurilor de ap sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza UAT-ului.
Petrova, Poienile Izei, Poienile de sub Munte
Potrivit celor de la Garda de Mediu, în comuna Petrova, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse, cu excepţia zonei de la confluenţa vii Mârza cu râul Vişeu, unde s-au identificat depozite de deşeuri neautorizate, in cantitate de cca.10 – 12 m³, care în perioada verificrii au fost dezafectate, ocazie cu care a fost salubrizat cursul de ap pe toata lungimea. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Poienile Izei, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse. Se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. Conform autorităţilor, în comuna Poienile de sub Munte, în toat zona sunt depozitate, în mod necontrolat, deşeuri lemnoase (rumeguş şi resturi de exploatare/procesare lemn). Pe malurile râului Ruscova şi în vegetaţia malurilor sunt cantitţi însemnate de deşeuri, mai ales de lemn (rumeguş, bucţi de buştean, capete şi resturi de lemn), provenite de la gatere şi de la exploatrile forestiere din amonte, precum şi alte depozite de deşeuri provenite din demolri, resturi vegetale, plastice, textile, etc., în special în zona locuit, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii UAT-ului. Autoritţile locale au început lucrri de dezafectare a depozitelor existente, cu ocazia verificrilor. Situaţia existent la data verificrii a fost constatat şi iî anii anteriori, motiv pentru care UAT-ul a fost sancţionat anul trecut cu amend contravenţional. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 60% din raza UAT-ului.
Recea, Remetea, Remeţi, Ronele, Rozavlea, Ruscova
În comuna Recea, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse. La fel, în Remetea Chioarului, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse. În Remeţi, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse, cu excepţia zonei digului, unde au fost identificate depozite necontrolate de deşeuri, constând din plastice, materiale rezultate din demolri, textile, etc., în volum de cca.15 m³. În Rona de Jos, pe toat lungimea cursurlor de ap, în vegetaţia de pe maluri sunt agţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitţi reduse. Se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza UAT-ului. La fel, în Rona de Sus, pe toat lungimea cursurilor de ap, în vegetaţia de pe maluri sunt agţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitţi reduse. Se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În comuna Rozavlea, pe malurile cursurilor de ap sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Ruscova, pe malurile cursurilor de ap sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitţi reduse. Se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului.
Sarasău, Satulung, Săcel, Sălsig, Săpânţa, Strâmtura, Suciu
În Sarasu, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse. În Satulung, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi mai însemnate în zona satului Mogoşeşti, reprezentate de depozite necontrolate în canalul de desecare, paralel cu drumul de balastier al S.C. Agecom S.A. În Scel, pe malurile şi în albia minor a râului Iza şi afluenţii acestuia s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri, precum şi deşeuri agţate în vegetaţia de pe maluri, în cantitţi reduse. Se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza UAT-ului. În comuna Slsig, pe malurile cursurilor de ap sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Spânţa, s-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de ap, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitţi mai mult sau mai puţin însemnate, în special în zona Izvorul Runcu. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Strâmtura, s-au identificat depozitri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vilor, antrenate în special în perioada apelor cu debite mari. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza UAT-ului. În Suciu de Sus, s-au identificat depozitri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vilor, antrenate în special în perioada apelor cu debite mari, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza UAT-ului.
Şieu, Şişeşti, Vadu Izei, Valea Chioarului, Vima Mică, Vişeu de Jos
În Şieu, pe malurile cursurilor de ap sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În comuna Şişeşti, pe malurile cursurilor de ap sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitţi reduse, mai ales în zona satului Şurdeşti. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului, au arătat cei de la Garda de Mediu. În comuna Vadu Izei, s-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de ap, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitţi mai mult sau mai puţin însemnate. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În Valea Chioarului, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse. În Vima Mic, s-au identificat depozitri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de ap din zon, în cantitţi reduse. Se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza UAT-ului. În comuna Vişeu de Jos, pe toate cursurile de ap de pe raza administrativ teritorial a comunei Vişeu de Jos sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agţate deşeuri din material plastic, textile, etc, în cantitţi reduse. Şi în acest caz se constat colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii UAT-ului. Faţă de cele constatate prin actele de control întocmite, s-au stabilit măsuri cu termene clare pentru îndepărtarea depozitelor necontrolate de deşeuri identificate de pe raza administrativă a localităţilor, măsuri de igienizare a căilor de comunicaţii şi cursurilor de apă.
Un singur avertisment - Bârsana
Potrivit reprezentanţilor Gărzii de Mediu, imediat înainte de sărbătorile de Paşte, respectiv după data de 14 aprilie 2015 şi până în data de 5 mai 2015, s-a declanşat etapa a doua din acţiunea de verificare a stării salubrizării la nivelul UAT-urilor din judeţ, de data aceasta controlul având un caracter de corijare şi punitiv, în cazul nerespectării măsurilor trasate în prima etapă. În această perioadă au fost verificate, din nou, toate cele 76 administraţii locale din judeţ, cu o atenţie sporită dată celor cu deficienţe în prima etapă, au precizat responsabilii, pentru a se putea urmări modul în care au fost duse la îndeplinire măsurile trasate în controalele anterioare şi, eventual, a se constata, punctual, zonele în care nu s-a acţionat şi pentru care se pot lua alte măsuri de sancţionare. În această a doua etapă s-au luat măsuri de sancţionare contravenţional, pe linia salubrizării şi igenizării cursurilor de apă, a întreţinerii şanţurilor şi rigolelor, materializate prin: un singur avertisment, comuna Bârsana. Concluzia celor de la Garda de Mediu Maramureş este că se observă un trend pozitiv în măsurile luate de către administraţiile publice locale, că verificrile repetate şi măsurile cuprinse în actele de control şi-au îndeplinit caracterul preventiv şi chiar educativ, astfel încât măsurile punitive au fost, spre surprinderea comisarilor, puţine faţă de cele ce se constataseră în prima etapă.
|
