 Procesul de reorganizare teritorială ar putea transforma în istorie o serie de localităţi din Maramureş. Se vorbeşte despre fixarea unui prag de 5.000 locuitori. Astfel, localităţile care nu îndeplinesc această condiţie ar urma să fie comasate cu altele, formând împreună o unitate administrativ-teritorială.
Dar un prag de 5.000 locuitori ar fi respectat de numai şapte comune din 63, totalul comunelor din Maramureş, respectiv:
Copalnic Mănăştur,
Moisei,
Poienile de sub Munte,
Recea,
Ruscova,
Satulung,
Şişeşti.
Majoritatea comunelor din judeţ, 42 la număr, au o populaţie cuprinsă între 2.000 şi 5.000 locuitori.
Restul de 14 au o populaţie sub 2.000 locuitori. Acestea sunt:
Băiţa de sub Codru,
Rona de Jos,
Sălsig,
Onceşti,
Băseşti,
Vima Mică,
Asuaju de Sus,
Coaş,
Oarţa de Jos,
Gârdani,
Boiu Mare,
Bicaz,
Ariniş
şi cea mai mică, Poienile Izei, care scade sub pragul de 1.000 locuitori.
Lista comunelor sub 2.000 locuitori din Maramureş
Băiţa de sub Codru 1.871
Rona de Jos 1.776
Sălsig 1.641
Onceşti 1.549
Băseşti 1.452
Vima Mică 1.448
Asuaju de Sus 1.441
Coaş 1.402
Oarţa de Jos 1.243
Gârdani 1.151
Boiu Mare 1.131
Bicaz 1.124
Ariniş 1.084
Poienile Izei 940
Localnicii ar fi nevoiţi să meargă la centrul de comună
Primarii din localităţile mici spun că ar fi mai bine pentru cetăţeni ca actualele comune să rămână unităţi administrativ-teritoriale. „În 2004, atunci când ne-am reînfiinţat ca şi comună, aveam 1.742 locuitori. Au fost atunci recenzaţi şi cei 200 copii de la orfelinat. De atunci a scăzut populaţia, pe fondul scăderii natalităţii. Am rămas undeva la 1.300. Recensământul din 2011 a fost prost făcut. Avem vreo 1.300 locuitori, cu cei plecaţi temporar în afara ţării. Nu depinde de noi dacă va avea loc o comasare, dar cred că pentru comunitatea din Gârdani ar fi mai bine să rămână comună. Oamenii nu ar parcurge drumuri pentru documente la noul centru de comună. Nu este mijloc de transport în comun, unii nu au nici biciclete, alţii sunt în vârstă. Dar, dacă ne-am uni cu Sălsigul sau cu Fărcaşa, am avea reprezentanţi în Consiliul Local. Dar nu ştim cum se va împărţi bugetul local. Evident că noi am încerca să atragem mai mulţi bani spre localitatea noastră. Nu am avut probleme cu Sălsigul, am avut divergenţe numai după despărţire, divergenţe legate de împărţirea teritorială. În ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor de personal, sigur că ar fi o scădere a personalului încadrat, ar fi o economie. S-ar consuma cu încălzirea doar la sediul de comună, ar fi mai avantajos. Dar nu ştiu dacă ar fi avantajos pentru cetăţean, nevoit să parcurgă distanţe la centrul de comună. Cu atragerea de fonduri, nu cred că s-ar atrage mai mulţi bani. Cred că sumele ar fi aproximativ aceleaşi. Cred că ar trebui fiecare caz analizat separat. Noi încă nu avem distanţe mari între localităţi ca alţii”, a arătat Gheorghe Tătăran, primarul comunei Gârdani.
Un singur proiect pe o măsură, pe comună
În Vima Mică, reprezentanţii primăriei spun că măsura nu îşi găseşte sensul în contextul actual. „Nu cred că e o idee bună, în condiţiile în care nu e făcută infrastructura, drumurile de acces. Dacă toate acestea ar fi realizate, iar primăria s-ar ocupa strict de administrare, de documente, probabil ar fi o opţiune. În prezent nu văd utilitatea unei astfel de măsuri. O comună mamut poate accesa tot un singur proiect pe o măsură. Ce faci cu un singur drum? Dacă ar fi un proiect de 20 km de drumuri, ar fi altceva. Cred că întâi ar trebui rezolvate drumurile, apa şi canalizarea şi apoi reorganizarea. De fapt, şi o staţie de epurare se poate face la două localităţi...”, a opinat Daniel Ovidiu Roman, primarul comunei Vima Mică.
Şi primarul comunei Coaş are o părere similară. „Se poate accesa un singur proiect sau două pe comună. Noi avem unul depus şi altul pe care urmează să îl depunem. Dacă ne adună laolaltă, să ne adune, dar întâi să ne lase să ne dezvoltăm. Nu putem accesa două proiecte pe o singură comună. Ori, în cazul unei comune mari, aşa cum era Coaşul împreună cu Coltău şi Săcălăşeni, puteam veni cu un singur proiect. Aşa putem veni cu trei, fiecare localitate în parte cu câte unul. Înţeleg că ideea e eficientizarea cheltuielilor, dar noi, de exemplu, avem nouă angajaţi doar. În 2020 se termină programele. Până atunci, cred că cea mai bună idee ar fi păstrarea actualelor comune”, a arătat Sabin Raţ, primarul comunei Coaş.
|
