Autoritǎțile centrale sunt acum furioase şi neputincioase. Sunt furioase pe organizatori şi pe inconştiența care atinge imbecilitatea patronilor locului unde s-a ȋntȃmplat tragedia care a fost simțitǎ pȃnǎ ȋn adȃncul sufletului de fiecare om. Vestea a ȋnconjurat Pǎmȃntul. Sunt convins de compasiunea pe care o simte acum oricare locuitor al planetei fațǎ de victime şi rudele lor.

 

Guvernanții sunt dintr-o datǎ furioşi pe patronii care n-au ignifugat sala concertului, au permis accesul unui numǎr mult prea mare de spectatori, au avut doar o uşițǎ de intrare-ieşire, n-au avut senzori de fum cu declanşare automatǎ a jeturilor de apǎ. Fǎrǎ ȋndoialǎ, patronii localului sunt vinovați, dar eventuala pedeapsǎ pe care ar putea-o primi nu poate aduce ȋnapoi morții, nu poate alina suferințele celor aflați ȋn spitale cu groaznice arsuri, nu poate alina dorul nesfȃrşit al pǎrinților care nu mai au din partea cui sǎ audǎ cuvintele „mamǎ” sau „tatǎ”...

 

Oare Guvernul cum poate justifica tǎierile sistematice pe care le aplicǎ Ministerului Culturii? Întotdeauna, cultura e locul de unde se „ȋmprumutǎ” bani pentru a fi redistribuiți  altor ministere. Pe site-ul http://cursdeguvernare.ro scrie:

„La secţiunea ministerelor unde se operează tăieri regăsim:

Ministerului Sănătăţii, bugetul scade la 6,73 miliarde de lei 

Ministerul de Interne- 8,81 miliarde de lei faţă de 9,88 miliarde  

Ministerul Justiţiei, buget de 2,72 miliarde de lei 

Ministerul Culturii 537,16 milioane lei (562,58 milioane lei alocate pe 2014).”

 

Singurul minister unde se vorbeşte de miliarde, e cel al Culturii! Pentru celelalte, se trece de la milioane la miliarde. Un miliard e de 1000 de ori mai mare decȃt un milion...Şi acum toatǎ ura se ȋndreaptǎ asupra organizatorilor concertului rock terminat tragic. Dar n-ar fi oare momentul ca sǎ primim explicații despre suma derizorie alocatǎ culturii ȋn Romȃnia? Sala aia nenorocitǎ a fost, ȋn mod clar, improprie pentru acțiuni pirotehnice. A fost improvizația spațiului „oferit” cu generozitate de la Culturǎ, ȋntr-o halǎ a unei fabrici dezafectate. 

 

Dacǎ sala ar fi fost construitǎ special pentru concerte, cu tot ce-i necesar pentru a nu se putea ȋntȃmpla nimic tragic, acum am fi consemnat ȋncǎ un concert rock ȋn Bucureşti, iar discuția ar fi fost despre prestația trupei, nu despre morți şi rǎniți! Dacǎ...Dacǎ ar fi fost alocați destui bani de la buget pentru construirea de sǎli de concerte ȋn capitala Romȃniei (ce sǎ mai spun de restul țǎrii?), acum n-am fi discutat despre  groaznica ȋntȃmplare de vineri noaptea! 

 

Iar trupa „Goodbye to Gravity” nu şi-ar fi luat atȃt de repede la revedere de la gravitație...