logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Senatorul Maramuresului Istoric, Liviu Marian Pop, in randul celor care au respins majorarea alocaţiilor copiilor PDF Imprimare Email 1484 Afişări
Vineri, 27 Februarie 2015 15:35

Veşti proaste pentru maramureşeni! Copiii acestora nu vor beneficia de o creştere a alocaţiilor de stat în perioada următoare, întrucât reprezentanţii lor în Parlamentul României nu au considerat măsura drept oportună sau sustenabilă din punct de vedere financiar. Asta în condiţiile în care se alocă infinit mai mulţi bani de la buget pentru deţinuţii, câinii vagabonzi sau pentru parlamentari.
 
Senatorii au respins, marţi, 24 februarie, o propunere legislativă a PNL care ar fi modificat Legea privind alocaţia de stat pentru copii în sensul majorării cuantumului acesteia la 200 de lei, începând cu data de 1 ianuarie 2015.
 
Propunerea de lege viza modificarea art. 3, alin. 1 din Legea nr. 61/1993, astfel: „cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte la valoarea de 200 lei, începând cu 1 ianuarie 2015”. În prezent, cuantumul alocaţiei de stat pentru copii se stabileşte în raport cu indicatorul social de referinţă (ISR).
 
Copiii români primesc o sumă infimă
 
Iniţiatorii au precizat, totodată, şi faptul că, în Uniunea Europeană, media sumei destinate cheltuielilor cu minorii aflaţi în întreţinere depăşeşte 100 de euro. „În multe dintre statele europene, cuantumul alocaţiei creşte începând de la al doilea sau al treilea copil. De exemplu, Germania alocă 184 euro pentru primii doi copii, apoi 190 euro şi 215 euro. Şi restul ţărilor europene pornesc de la sume decente alocate primului copil: Irlanda - 148 euro, Danemarca - 145 euro, Marea Britanie - 105 euro; Franţa - 120 euro, Norvegia - 129 euro. În România însă, alocaţia de stat pentru copii este universală, indiferent de numărul de copii ai unei familii şi de celelalte condiţii familiale şi valorează mai puţin de zece euro”, se mai arată în expunerea de motive a propunerii de lege. Iniţiatorii susţin, în context, faptul că o alocaţie de 200 de lei lunar reprezintă „un efort bugetar anual de 9,6 miliarde lei”. „Acest „efort bugetar” al Guvernului trebuie pus în capul listei de priorităţi, chiar şi pentru simplul motiv că o alocaţie de 42 de lei este o ruşine”, conchid iniţiatorii.
 
Legea are un caracter organic şi a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 45 de voturi pentru şi 59 de voturi împotrivă. Conform unor surse, senatorii Sorin Bota şi Ciprian Rogojan au lipsit din plen, în vreme ce maramureşeni prezenţi au votat politic iniţiativa. Senatorul Liviu Titus Paşca a votat pentru, în timp ce exact senatorul, actualmente ministru delegat pentru dialog social, Liviu Marian Pop a votat împotriva iniţiativei legislative.
 
Mai mulţi bani pentru parlamentari, deţinuţi şi maidanezi
 
Suma acordată copiilor este infimă în comparaţie cu sumele alocate pentru alte categorii sociale. Potrivit realitatea.net, în 2014 pentru fiecare deţinut, statul român a alocat lunar suma de 2.500 de lei. Adică mai mult decât salariul brut al unui profesor sau al unui medic. 457 de lei reprezintă costul de întreţinere, 140 de lei sunt alocaţi pentru hrană, iar 83 de lei, pentru sănătate. În anul 2013, spre exemplu, în Maramureş, alocaţia pentru un deţinut în Penitenciarul Baia Mare era de 2.117 lei/lună. Hrana e de puţin valora peste 3 lei pe zi pentru un deţinut, asistenţa medicală aproximativ 12 lei pe lună, igiena, aproape 7 lei pe lună, în vreme ce utilităţile costă peste 100 lei pe lună pentru fiecare deţinut. Tot comparativ, în 2011, Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului informa faptul că suma alocată pentru hrana unui câine comunitar, în medie naţională de zece lei la acea vreme, este de trei ori mai mare decât cea pentru hrana zilnică a unui deţinut, iar angajaţii din penitenciare au o normă pentru mâncare mai mare decât orice alt bugetar. În cazul câinilor, totul e ipotetic, pentru că, la fel de bine, pot exista situaţii în România în care banii sunt direcţionaţi în altă parte, iar animalele mor de foame în adăposturi. Tot în comparaţie, salariul unui parlament depăşeşte orice aşteptări posibile. Un ales al poporului primeşte aproximativ 5.000 lei idemnizaţie lunară, respectiv 15.000 lei alte cheltuieli, constând în cheltuieli necesare pentru cabinetul parlamentar, inclusiv cele pentru angajaţi. Aici intră şi cheltuielile pentru transport, deci combustibil, materiale consumabile, abonament telefonic, la care se adaugă, bineînţeles, diurna. În atari condiţii, senatorii au considerat că alocaţia nu trebuie majorată.
 
Alocaţia e un bonus... infim
 
Reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Prestaţii şi Inspecţie Socială (AJPIS) Maramureş spun că ar fi necesară o altă abordare a acestei probleme. “Faptul că nu au fost majorate alocaţiile de stat îmi provoacă sentimente contradictorii. Ca şi părinte, mă gândesc că orice ban contează. Însă, pe de altă parte, nimeni nu e obligat să îţi crească copiii. Există categorii sociale care profită şi fac mulţi copii. Nu contează atât suma, cât eficienţa măsurii. Alocaţia de stat e un bonus, însă, da, este la fel de adevărat faptul că în alte ţări, alocaţia e de 140-170 euro. Au cuantumuri mult mai mari, suma de la noi pare infimă. Politicile sociale, însă, ar trebui şi feedback. Daca dorinţa noastră este de a creşte natalitatea, iar una din măsuri este creşterea alocaţiilor, putem să o facem liniştiţi. Însă, trebuie şi o finalitate, lucru care nu ştiu dacă se întâmplă. Comparaţiile cu deţinuţii sau câinii maidanezi sunt nedrepte. În cazul persoanelor private de libertate sau al animalelor fără stăpân, aceşti bani alocaţi sunt singurii bani folosiţi pentru îngrijirea lor. Însă, în cazul alocaţiei pentru copii, vorbim despre o idemnizaţie complementară. Consider că e binevenită majorarea alocaţiei, însă trebuie să urmărim finalitatea unei asemenea măsuri. De exemplu, în România se acordă acel venit minim garantat de 14 ani. Nimeni nu a vorbit despre o evaluarea a acestei politici sociale”, a precizat Ovidiu Morar, directorul AJPIS Maramureş. Potrivit lui Ovidiu Morar, în judeţul Maramureş se acordă aproximativ în medie 95.000 alocaţii de stat. În principiu, cuantumul este în valoare de 42 lei, însă alocaţii se acordă şi copiilor cu handicap, în acest caz suma fiind de 84 lei, respectiv copiii sub doi ani, caz în care cuantumul alocaţiei este de 200 lei.
 
"Trăim în România şi asta este!..."
 
„Eu m-am săturat de ţara asta. Ne mirăm că pleacă atâţia în afară. Şi eu am fost plecată, ca să pot să-mi cresc copiii. Alocaţiile sunt bani de nimic. Nu-ţi ajunge să-i cumperi o pereche de încălţări. Dezastru când rămâne o mamă singură şi statul nu face nimic. În Parlament, fură toţi banii, iar ca să te ajute pentru copil nu primeşti nimic”, a spus Hajna Petruţ.
 
„E foarte mică alocaţia. Eu am un băieţel de cinci de ani. Nu ai ce să faci cu 40 de lei. Bine, că nu mă bazez eu pe 40 de lei. Sunt bani de două reviste pe care trebuie să le completeze la grădiniţă. Nu e corect, dar asta este. Dacă ar fi 200 de lei pe lună, nu ar fi perfect dar ar fi mai bine”, a declarat o maramureşeancă, 31 ani.
 
„Sunt foarte mici (n.red. alocaţiile) pentru preţurile din ziua de azi. Abia ajung să iei o banană, o portocală. Nici 200 de lei nu ar ajunge. Probabil 200 de euro. Copii noştri merită mult mai mult. Trebuie să avem grijă de tânăra generaţie, aşa ar trebui gândit. De la cine vom lua noi mai târziu o pensie dacă tinerii nu vor munci şi nu vor fi sănătoşi?”, a afirmat Rozalia Ţicle.
 
„Trăim în România şi asta este. Şi eu am copii şi mi-ar prinde bine să crească puţin (n.red. alocaţiile). Chiar dacă nu ar fi chiar 200 de lei, măcar dublu decât este acuma. Nu putem fi chiar aşa pretenţioşi dintr-o dată. Eu am patru copii care primesc alocaţie şi dacă m-aş găsi cu aşa mulţi bani nu aş şti ce să fac cu ei. Oricum acuma alocaţia nu prea acoperă nimic. Un abonament e 30 de lei pentru copil, dacă stai mai departe de şcoală. Sau ce să faci? Să-l plimbi pe jos o oră, două? Am înţeles că pentru câini se plăteşte nu ştiu cât, pentru puşcăriaşi iarăşi destul de mult şi mai au şi pretenţii câte unii şi tot aşa. Poate eu nu am nici condiţiile pe care le au ei acolo în închisoare. ”, a declarat Gheorghe Bota, 47 ani.
 
SURSA: InfoMM.ro

Share
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact