Coeficientul de inteligenţă al oamenilor a crescut constant din 1930 până în anii 90, când ceva a stopat fenomenul. Ipoteza care câştigă teren între psihologi susţine că una dintre cauze ar fi accesul facil la informaţie datorat dezvoltării mediului online, fie că ne referim la motoare de căutare, precum Google, fie că ne referim la reţelele de socializare. Cum au oprit medicina şi internetul dezvoltarea speciei.

„<> nu mai înseamnă a întreţine relaţii vii şi durabile, ci <> cu reţele cât mai ample (şi adesea anonime) de <>, <>, <>, <> etc. Comunicarea devine, astfel, un soi de pălăvrăgeală nomadă, un zumzet gregar, un <> inter-personal, în care, însă, persoanele reale sunt absente prin masificare. „Comunici“, dar o faci, la propriu şi la figurat, <<în deşert>>. Adică <>, fără o autentică achiziţie de sens şi în pustietatea izolării tale de fiinţa adevărată, de <> a celorlalţi”, spune scriitorul Andrei Pleşu pe blogul său de pe „Adevărul” concluzionând că pe reţelele sociale oamenii „comunică fără a comunica”. Din punct de vedere psihologic fenomenul este analizat din două perspective. „Din punct de vedere social – nevoia de comunicare, de socializare a omului este una înnăscută. Situaţia este similară cu nevoia de a se hrăni. Este clar că trebuie să mănânci, dar e importat ce mănânci şi cât mănânci. În concluzie, din punct de vedere social, reţelele de socializare nu sunt bune sau rele în sine, ci trebuie gândite în raport cu cantitatea lor. Este ca şi la hrana, dacă exagerezi vei avea de suferit”, susţine Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Supradoză de Facebook

Ultimele studii în domeniu arată că oamenii sunt „obezi” şi din punctul de vedere al folosirii reţelelor de socializare. Într-un raport din 2013 al Academiei de Pediatrie din SUA se arată că tinerii între 8 şi 10 ani petrec aproape 8 ore pe zi în faţa ecranului (televiziune, internet, reţele sociale), iar la cei între 10 şi 18 ani se ajunge la 11 ore. „Tinerii petrec mai mult timp cu mijloacele media decât petrec la şcoală. După somn este activitatea care ocupă cel mai mult timp din viaţa tinerilor”, se arată în raport. „Un studiu prezentat în SUA în 2011 arată că tinerii care petrec mult timp online au un nivel de anxietate şi depresie ridicat. De asemenea, un studiu făcut în 2013 în Italia pe 50.000 de tineri a ajuns la aceeaşi concluzie”, susţine Daniel David. În raportul Academiei Americane de Pediatrie se arată că probleme apar şi la nivel fizic, copii care exagerează cu timpul petrecut online sau în faţa televizorului fiind predispuşi la obezitate. Instituţia din SUA a tras un semnal de alarmă şi a recomandat ca tinerii să aibă zilnic un maximum de două ore de timp petrecut în scop recreaţional în faţa ecranului, fie că e TV, internet sau reţele de socializare.

Articol integral pe Adevarul.ro