|
Cărţile, biletele la teatru şi la concerte şi, în general, orice produs cultural urmează a fi tratate precum ţigările şi băuturile alcoolice. Un proiect de lege adoptat deja de Senat în luna decembrie urmează să instituie Timbrul Cultural, care ar trebui să se aplice oricărui produs cultural din România, aşa-zişii beneficiari ai sumelor astfel obţinute fiind „uniunile şi organizaţiile de creatori”.
Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Pe 15 decembrie 2014, iniţiativa a fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar pe 3 februarie a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. „În vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru muzică, folclor, arte plastice arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”. Aşa sună primul paragraf din proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural, o măsură pe care editurile importante din România au început deja să o conteste violent.
Editura Nemira punctează: „Este vorba de un timbru ce se va aplica pe fiecare carte înainte ca aceasta să intre în librării, la fel cum se aplică timbrul pe ţigări şi băuturi alcoolice. Aceste timbre trebuie plătite în avans pentru un întreg tiraj de carte ce se vinde uneori în 3 sau 4 ani.” Proiectul de lege care, dacă va fi aprobat, va genera nişte sume uriaşe, a căror destinaţie rămâne până la urmă un mister, nu va face decât să creeze un şi mai mare vid de cultură, într-o ţară care şi aşa nu stă foarte bine cu consumul de produse culturale. Explicaţia din proiectul de lege privind beneficiarii respectivei măsuri sună mai mult decât ambiguu: „Sunt beneficiare ale sumelor provenite din plicarea timbrului cultural uniunile şi organizaţiile de creatori, dacă îndeplinesc, cumulativ următoarele condiţii: a) desfăşoară activităţi în domeniile literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi au fost recunoscute ca fiind de utilitate publică; b) minimum 90% dintre membrii acestora sunt titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe”.
În condiţiile în care criza economică a afectat teribil piaţa editorială din România, iar consumul de carte pe cap de locuitor este unul dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, o asemenea măsură, fără precedent în UE, spun editurile, va afecta şi mai mult nivelul cultural al populaţiei, scăzând nivelul de cumpărare.
|
